Iosif Pop, fondatorul Bancii Transilvania, pagubit intr-o schema imobiliara
Iosif Pop, fondatorul si creierul Bancii Transilvania, a fost pagubit de o familie de clujeni într-o schema imobiliara clasica. Pop le-a împrumutat bani pentru un proiect imobiliar prin intermediul Imocredit, una din societatile din grupul sau Imofinance, iar investitorii au intrat în faliment la finalul anului trecut.
Asemenea multor români cuprinsi de febra imobiliara din 2007, sotii Marcel si Rodica Marina din Cluj-Napoca au pus bazele unui ansamblu rezidential în comuna clujeana Floresti. Planul era sa construiasca sase blocuri, cu câte trei etaje si mansarda, cu circa 30-40 de apartamente fiecare. Pentru a demara afacerea, cei doi investitori s-au împrumutat de la Imocredit, un IFN ce face parte din grupul financiar înfiintat de Iosif Pop în 2003, dupa ce a parasit conducerea Bancii Transilvania. Cu banii de la banca si de la cumparatori, sotii Marina au reusit sa dezvolte primele patru blocuri si sa construiasca „la rosu“ ultimele doua, însa criza le-a dat afacerile peste cap.
„În 2008 si-au lichidizat averea, iar acum se dau saraci. Este vorba de o paguba de peste 400.000 de euro. Noi am identificat pâna acum 10-12 persoane fizice, plus Imocredit. Au avut angajat un credit din care a mai ramas de plata în jur de 100.000 de euro“, a declarat în exclusivitate pentru Capital Radu Revnic, managing partner al casei de avocatura Revnic si Asociatii, care reprezinta pagubitii în acest caz.
Între timp, cei doi soti au divortat fara partaj, iar Marcel Todorut Marina a intrat în faliment la propria cerere în 26 noiembrie 2013. Instanta clujeana a stabilit ca data la care trebuie definitivat tabelul de creante 11 februarie 2014. Avocatii sunt de parere ca cei doi s-au folosit de legea insolventei pentru a se proteja împotriva executarilor silite care au fost emise pe numele lor.
„În ultimii doi ani s-au obtinut hotarâri irevocabile prin care vânzatorii sunt obligati sa restituie banii achitati de clienti, atât sub forma de avansuri, cât si plati integrale. Acestea sunt titlurile executorii. În situatia de fata, banca are întâietate deoarece are constituita ipoteca pe terenurile pe care sunt construite blocurile. Dar mai sunt si alte imobile care se pot valorifica si noi estimam ca vom avea o rata destul de mare de recuperare a pagubei. Au imobile pe numele lor, apartamente unde locuiau si alte imobile pe care le-au cumparat si nu au reusit sa le vânda“, explica Revnic.
Cazul Micle, în oglinda
Acest dosar aminteste de prima persoana fizica intrata în faliment, situatie care s-a înregistrat tot la Cluj. Cazul lui Daniel-Ionel Micle, declansat în mai 2012, si al fostilor soti Marina sunt edificatoare pentru ce a însemnat piata imobiliara româneasca în perioada de „boom“, când mii de persoane fizice s-au erijat în constructori de locuinte fara a avea cunostinte în domeniu.
În ceea cel priveste pe Micle, acesta a promis în 2007 clujenilor ca va construi 14 blocuri cu trei etaje si mansarda în comuna Baciu de lânga Cluj-Napoca. Peste 120 de persoane au cazut în plasa întinsa de acesta. Din cele 14 blocuri promise, Micle a finalizat doar patru si foarte putine au fost vândute si intabulate legal. Mai mult, el a ipotecat un bloc cu circa 20 de apartamente în favoarea britanicului Keith John Viner în schimbul unui împrumut de circa 1 mil. euro. Operatiunea a fost realizata prin intermediul surorii lui Micle, însa nu exista acte cu privire la modul în care acesti bani au intrat în România. Paguba în acest caz este de 3,1 mil. euro, iar cazul treneaza deja de aproape doi ani.
„Cazul nu se poate finaliza pâna nu se stabileste activul si pasivul. Am initiat niste actiuni prin care se încearca reîntregirea patrimoniului lui Micle, a unor bunuri pe care el le-a înstrainat – presupunem noi ca prin fraudarea creditorilor. Dupa ce aceste bunuri se consolideaza în activ se va proceda la lichidarea lor. Deocamdata suntem în miezul lucrurilor si estimam ca va mai dura un an sau doi. În aceasta perioada Micle nu mai poate desfasura nicio activitate, iar daca o face prin interpusi si îl prindem intra din nou în hora. El este acum asemenea unui minor care are o tutela. Are dreptul la o suma de bani pentru subzistenta. Spre exemplu, daca el ar fi angajat si ar câstiga salariul minim, nu s-ar atinge nimeni de câstigul lui“, spune Radu Revnic, care reprezinta un grup de pagubiti si în dosarul Micle.
Potrivit lui Revnic, cele doua cazuri de faliment personal din Cluj ar putea genera un lant de dosare care implica persoane fizice ce au derulat afaceri imobiliare rapuse de criza. Alexandru Urzica, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!