Argumente pro si contra intocmirii legii de cumparare a terenurilor agricole in Romania
Intr-un fel sau altul, cu sau fara voia lor, marea majoritate a romanilor este legata de o bucata de pamant, cum se spune la tara. Astfel, in urma restituirii terenurilor, care s-a facut in anii ’90, iar pentru unii nici acum nu s-a incheiat situatia, multi dintre romani se afla in unul dintre urmatoarele cazuri: au cateva hectare de teren agricol pe care trebuie sa le imparta cu rudele si pe care l-au arendat; au propriul teren undeva la cativa zeci sau sute de kilometri de oras de care trebuie sa se ocupe, il arendeaza sau il lucreaza ei; au cateva hectare de teren, amplasate pe undeva, langa un sat, aflat la zeci sau sute de kilometri departare de orasul in care locuiesc, dar pe care nu reusesc sa obtina acte de proprietate de la primaria din comuna.
Tocmai de aceea, cand s-a negociat Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, unul dintre subiectele cele mai spinoase a fost achizitionarea terenului agricol. La inceputul acestei saptamani, subiectul a revenit in discutie, dupa ce a expirat termenul din Tratatul de Aderare, iar Presedintele a trimis la reexaminare o lege prin care se stabileste in ce conditii s-ar putea cumpara in tara noastra teren agricol extravilan.
Potrivit Tratatului de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2014, s-a finalizat perioada de tranzitie de 7 ani, timp in care cetatenilor straini nu li s-a permis sa achizitioneze teren agricol in tara noastra. Astfel, tara noastra era obligata ca, incepand cu prima zi din acest an, sa creeze conditii egale la dobandirea prin cumparare de terenuri agricole de catre persoanele fizice cetateni romani, respectiv cetateni ai unui stat membru al UE, precum si apatrizi cu domiciliul in Romania sau intr-un stat membru al UE.
Intre inceputul lunii septembrie si mijlocul lunii decembrie 2013, au aparut, pe site-ul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), 8 variante ale Legii privind unele masuri de reglementare a vanzarii – cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan de catre persoane fizice si de infiintare a Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare, iar, pe 17 decembrie 2013, a fost adoptata o a noua varianta, care a fost trimisa spre promulgare Presedintelui.
Potrivit legii de achizitionare a terenurilor agricole extravilane in Romania, puteau cumpara teren in tara noastra cetatenii din UE, apatrizii cu domiciliul in Romania sau in UE, cetatenii si apatrizii din statele care fac parte din Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE), persoanele juridice avand nationalitatea unui stat membru al UE sau a statelor care sunt parte la ASEE, precum si persoanele juridice avand nationalitatea unui stat tert. Totusi, legea le dadea prioritate la cumparare arendasilor, vecinilor sau statului roman si nu se aplica instrainarilor intre rude pana la gradul trei, inclusiv.
Pe 7 ianuarie 2014, Presedintele a trimis la reexaminare aceasta lege, invocand 7 motive si inaintand o cerere de reexaminare Senatului.
In aceste conditii, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a afirmat ca cetatenii straini pot cumpara deja teren in Romania incepand cu 1 ianuarie, potrivit Tratatului de aderare cu UE, conform presei. „Lucram la lege si speram sa fie aprobata cat mai curand. Prevederile privind liberalizarea pietei funciare din Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2014, data de la care strainii sunt liberi sa cumpere teren in Romania. In absenta legii, romanii nu au drept de preemptiune la cumparare (n.a. – prioritate in fata strainilor)”, a spus Constantin.
Spatiul rural reprezinta 87% din suprafata Romaniei si 45% din populatie
Conform „Analizei socio-economice a spatiului rural romanesc”, publicata de MADR in noiembrie 2013, dar cu date din 2012, Romania are o suprafata totala de 238.391 km2, din care 87%, respectiv 207.522 km2, reprezinta spatiul rural, unde locuia 45% din populatia de 21,356 milioane de locuitori, adica 9,61 de persoane. Cu aceste date, de la nivelul anului 2012, tara noastra se situa pe locul 7 in Uniunea Europeana, din 27 de tari, respectiv inainte de aderarea Croatiei, de la 1 iulie 2013, atat dupa suprafata, 6%, cat si dupa populatie, 4,25%.
Ministerul a facut aceasta analiza pentru ca pe baza ei va realiza „Strategia de dezvoltare rurala a Romaniei 2014-2020”. Tara noastra este obligata sa-si faca o strategie privind agricultura pana in vara acestui an, cand se adopta Politica Agricola Comuna, care va fi valabila pana in 2020.
De asemenea, populatiei rurala nu este distribuita uniform pe teritoriul tarii, avand o pondere ridicata in anumite regiuni (Sud Muntenia – 58,6%, Nord Est – 56,8% si Sud- Vest Oltenia – 51,9%). In plus, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, cea mai mare densitate se inregistreaza in regiunea nord-est, de 63,24 loc/km2, iar cea mai mica in cea de vest, de 26,51 loc/km2.
„Aceste disparitati isi pun amprenta asupra dezvoltarii socio-economice a zonei respective si asupra calitatii vietii populatiei rurale. Populatia rurala cunoaste un declin demografic, fiind in continua scadere si in curs de imbatranire. In perioada 2005 – 2011 populatia rurala a scazut cu 65.646 de persoane, iar, conform prognozelor demografice, scaderea acesteia va continua in ritm moderat, pana in 2015, dupa care urmeaza un declin accentuat in perioada 2015-2050. Principalii factori ai declinului demografic sunt sporul natural negativ si migratia. Prin efectele ei cumulate, migratia a contribuit la accentuarea disparitatilor regionale si comunitare”, se subliniaza in analiza MADR.
In Romania, suprafata agricola utilizata (SAU) este in scadere, tendinta manifestata si in UE 27, potrivit analizei Ministerului. Astfel, in perioada 2005- 2010, aceasta suprafata a scazut cu 4,5 %, de la 13,9 mil. ha la 13,3 mil. ha, cele mai folosite fiind terenurile arabile, 62,4%, urmate de pasuni si fanete, 33,9%, dar ambele categorii au o tendinte de scadere, trendul fiind pozitiv la culturile permanente si gradinile familiale.
Distributia regionala a suprafetei agricole utilizate difera in functie de varietatea reliefului si de conditiile socio-economice, avand valori ridicate in regiunile de vest si de sud. Astfel, terenurile arabile sunt predominante in sud-est, 16,5%, si in sud Muntenia, 17,5%, iar in centru si nord-vest pasunile si fanetele reprezinta mai mult de jumatate din aceasta suprafata, 65,6% si respectiv 52,8%.
„Suprafata cultivata in ferme ecologice este inca redusa, dar in crestere. In 2010, in Romania, doar 0,4% din SAU total a fost cultivat in regim ecologic, comparativ cu 3,7% in UE 27. Dintre cele aproximativ 50 de mii de ha, mai bine de jumatate erau in conversie si doar 46,1% certificate. Reprezentative pentru acest tip de agricultura sunt regiunile nord-est si sud-est, unde ponderea suprafetelor cultivate in regim ecologic in total SAU era de 0,7%, cu 0,3 puncte procentuale peste media nationala. In 2010 fata de 2007, suprafetele cultivate in regim ecologic au crescut cu aproximativ 35%”, se precizeaza in analiza MADR.
In 2010, in Romania, existau 32,1%, aproape 3,6 milioane, din totalul exploatatiilor agricole din UE 27, cu 10% mai putine fata de 2005. Dimensiunea medie a unei exploatatii romanesti era de 3,4 ha SAU/ferma, de peste 4 ori mai mica decat cea europeana, care este de 14,3 ha SAU. In plus, gradul de fragmentare este unul foarte ridicat, suprafata medie a parcelei fiind de 0,45 ha, astfel ca fiecare fermier detine, in medie, 4,8 parcele, conform analizei Ministerului.
„Un decalaj mare fata de UE27 exista si in cazul dimensiunii economice, care este de 9,4 ori mai mica in Romania, 2.700,2 euro productie standard (SO)/ferma, fata de 25.450 euro SO/ferma in UE27. Diferente semnificative fata de UE au fost si in ceea ce priveste intensitatea utilizarii fortei de munca in ferma, ca expresie a productivitatii. Astfel, unitatea anuala de munca (AWU)/ferma din Romania a fost la jumatate din media UE 27”, se mai scrie in analiza MADR.
Argumentele PRO
Romanii ar avea prioritate la cumpararea de teren agricol. In cazul in care s-ar da o lege prin care sa se prevada modul in care se va achizitiona terenul agricol extravilan, atunci oferta cetateanului roman care isi exprima optiunea de a cumpara un teren agricol ar fi prima pe care lua-o in calcul vanzatorul. Daca niciun cetatean roman n-ar fi interesat de acel teren, atunci cetatenii straini l-ar putea achizitiona.
S-ar practica agricultura ecologica pe scara mai mare. Calitatea terenului agricol din Romania este considerata ridicata, deoarece nu a fost lucrat intens. In aceste conditii si in acord cu directivele UE, in tara noastra este mai simplu decat in alte tari sa se practice agriculta ecologica. Astfel, in conditiile in care fermierii romani nu sunt obisnuiti sa lucreze intens terenul agricol, ei ar fi mai tentati sa faca trecerea direct la agricultura ecologica, spre deosebire de cetatenii europeni sau straini care sunt obisnuiti sa lucreze intensiv terenul.
Fermieriilor autohtoni ar fi protejati. Daca s-ar introduce restrictii in achizitionarea de teren agricol, atunci micii fermieri ar putea cumpara mai mult teren comparativ cu cetatenii straini. In aceste conditii, ei ar putea reprezenta un concurent pe piata agricole pentru cetatenii straini si ar putea contribui la imbunatatirea vietii pentru familiile lor.
Argumentele CONTRA
Strainii ar ajunge sa detina cea mai mare parte dintre terenurile din Romania. In zonele rurale, se gasesc multe hectare de teren care stau nelucrate de ani de zile, din cauza ca proprietarii nu au cu ce sa-l lucreze si ca nu sunt comasate. Astfel, terenul din Romania fiind ieftin comparativ cu tarile din Occident, atunci cetatenii straini si-ar permite sa cumpere mai mult decat localnicii, ajungand sa domine piata agricola locala.
S-ar distruge terenul agricol. Cei care vor sa interzica achizitionarea de teren agricol de catre cetatenii straini in Romania se tem si de faptul ca strainii vor practica agricultura intensiva. Astfel, terenurile ar fi exploatate intens, pentru a se obtine recolte bogate si, implicit, castiguri mari. Numai ca totul ar dura doar cativa ani, in jur de cinci ani, pana cand solul ar ramane fara substante nutritive si nu s-ar mai putea recolta nimic de pe acesta sau recoltele ar avea o calitate scazuta.
Romanii ar castiga mai putin din agricultura. In conditiile in care aproape o jumatate din populatie locuieste in mediul rural, iar o si mai mare parte depinde de mediul rural, agricultura ar trebui sa fie unul dintre domeniul prioritare. Astfel, daca o mare suprafata de teren ar fi achizitionata de straini, ei n-ar fi interesati sa protejeze interesele agricole ale tarii si nici n-ar respecta nevoile localnicilor, fiind mai intersati sa-si recupereze mai repede investitia, ceea ce ar afecta o mare parte din familiile din Romania. Alina Botezatu, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!