Medierea in cauze penale- retragerea plangerilor penale prin mediere

Medierea vs. Informarea asupra medierii in cauze penale
Medierea in cauzele penale a fost de la bun inceput o sursa de confuzie pentru public si chiar pentru profesionistii din domeniul juridic.
A fost mai intai scandalul iscat  in februarie 2013 de cateva organizatii de activism feminist, care au asociat, pe nedrept si fara cunoasterea practicii juridice, medierea cu trauma violului. Samanta de confuzie plantata atunci mai da si dupa un an roade, gasind ici si colo ecouri simpliste. Destul de probabil, ea a stat si la baza eliminarii obligativitatii informarii prealabile in orice cauza de natura penala, prin urmare inclusiv in cauze de viol in forma simpla, subiectul scandalului. Un pas inapoi a carui justete ramane sa fie validata in viitor.
A fost mai apoi perioada de pionierat a unei noi proceduri prealabile  – informarea asupra medierii. Introdusa prin legea 115/2012, informarea asupra medierii se stabilea, prin art. 60^1, alin. (1) lit. g, a fi obligatorie si pentru “cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul”. Doar ca mai multe reglementari ulterioare au amanat succesiv data de intrare in vigoare a obligativitatii acestei informari: ba de la 1 februarie 2013, ba din august 2013, ba din februarie 2014. Practicienii nu prea intelegeau uniform reglementarea, asa incat unii deja percepeau obligatorie informarea in aceste spete, altii citeau complet legea multi-modificata si decideau ca nu este necesara parcurgerea unei proceduri prealabile.
Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura penala schimba insa total regulile in materie de informare prealabila in materia penala. Art. 84, alin. 5 din recenta lege va abroga de la 1 februarie 2014 chiar prevederea din Legea medierii care a tot fost amanata. Prin urmare, informarea asupra medierii in cauze de natura penala nu mai este obligatorie de la data intrarii n vigoare a Noului Cod de Procedura penala.
Ramane, insa, in continuare posibila medierea in materie penala, atat in latura penala, cat si in latura civila a procesului penal. Temeiul legal este reprezentat de art. 67 si urmatoarele din Legea 192/2006 si de art. 10 , alin. 1, lit. h din Codul de Procedura Penala ( in vigoare pana la 31 ian..2014) , respectiv de art. 16, alin.1, lit. g din Noul Cod de Procedura Penala ( care intra in vigoare de la 1 feb. 2014): “Actiunea penala nu poate fi pusa în miscare, iar când a fost pusa în miscare nu mai poate fi exercitata daca:[…] a fost retrasa plângerea prealabila, în cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia înlatura raspunderea penala, a intervenit împacarea ori a fost încheiat un acord de mediere în conditiile legii;”.  Asadar, eliminarea prin abrogare a alineatului prin care era stabilita obligativitatea procedurii prealabila obligatorii de informare asupra medierii in materia penala lasa in continuare deschisa posibilitatea medierii in materia penala, in cauzele privind infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii penale. Ramane posibila si informarea prealabila asupra medierii si in aceste cauze, insa ea ramane optionala. Oricum, ea va fi facuta partilor in partea introductiva a unei medieri, daca partile ajung la mediator.

Cele doua proceduri – cea prealabila, de informare asupra medierii,  devenita optionala de la 1 feb. 2014, si cea optionala, voluntara, de mediere, sunt diferite. In cele ce urmeaza, vom dezvolta cateva explicatii utile in ce priveste  procedura de mediere in cauze de natura penala.
Medierea se poate utiliza pentru a obtine impacarea persoanelor, in cazurile in care legea prevede ca cercetarea penala se face doar in urma depunerii unei plangeri penale, iar retregerea acestei plangeri penale aduce cu sine incetarea cercetarii penale.
Persoana care este invinuita poate sa negocieze in prezenta mediatorului renuntarea la depunerea unei plangeri penale de catre persoana care se declara vatamata, daca aceasta din urma inca nu a depus-o.
La fel, partea vatamata, dar mai ales partea invinuita, pot sa apeleze la mediator pentru a asista negocierea termenilor retragerii plangerii penale, daca ea a fost deja depusa de catre partea vatamata.
Evitarea depunerii unei plangeri penale
Medierea se poate face inainte ca partea vatamata sa depuna o plangere penala intr-o cauza in care persoana care este acuzata ca a faptuit recunoaste, direct sau indirect, ca se afla in culpa. Medierea este posibila doar in cazurile expres stabilite de lege, in care cercetarea penala se face doar la depunerea unei plangeri prealabile de catre partea vatamata.
Ca urmare a impacarii celor doua parti, acordul de mediere va stipula inclusiv obligatia pe care si-o va asuma partea vatamata de a nu mai sesizeza infractiunea respectiva organelor de cercetare penala.
Cum se face, concret, medierea pentru evitarea depunerii plangerii penale?
Persoana care poate fi acuzata de o infractiune pentru care cercetarea penala se face doar urmare a unei plangeri prealabile poate avea initiativa de a se impaca cu persoana lezata. La fel, persoana lezata de o fapta poate avea initiativa sa cheme la mediere persoana pe care o acuza.
Mediatorul ii poate ajuta sa gaseasca o cale de impacare. Adesea, impacarea implica si unele aspecte de compensare materiala sau morala.  Acordul final se consemneaza in scris.
In acest caz, nu mai este necesar ca mediatorul sa inainteze acordul catre instanta, si nici partile. Insa acordul semnat de parti semnifica incetarea litigiului. Persoana vatamata nu mai are dreptul sa depuna plangerea penala, in temeiul articolului din Codul de Procedura penala citat mai sus si al art. 69, alin. 1 din Legea 192/2006.
In cazul in care medierea nu a condus la un acord, persoana vatamata poate sa isi continue demersul in justitie.
Legea apara persoana vatamata. Astfel, pe perioada dintre declansarea medierii pana la finalizarea medierii (indiferent de rezultat), termenul legal de prescriere in care persoana vatamata poate depunde plangere penala se suspenda. Termenul de prescriere se suspenda pentru perioda dintre data semnarii contractului de mediere si data semnarii acordului sau a procesului verbal de incheiere a medierii.
Medierea in cauze penale care de deschid din oficiu, fara plangere prealabila
Sunt si cazuri penale din categoria celor care se pot media, dar in care urmarirea penala se face din oficiu, fara a fi depusa o plangere prealabila. Este, de regula, cazul actiunilor flagrante, pentru care procurorul poate deschide din oficiu un dosar de urmarire penala. Partea identificata ca vatamata va fi chemata sa fie intrebata daca declara sau nu ca face plangere prelabila. In aceasta etapa a cercetarii, poate interveni medierea.
Si in acest caz, dupa inceperea urmaririi penale, poate avea loc reconcilierea persoanelor, dupa pasii descrisi  mai sus, caz in care partea vatamata va renunta la depunerea plangerii penale in cauza deschisa din oficiu.
Retragerea plangerilor penale prin mediere
In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, conform legii, retragerea acesteia are ca efect inlaturarea raspunderii penale.
Retragerea plangerii penale se poate face pe tot parcursul procesului, insa inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.
Pentru a intruni elementele cerute de lege, este necesar ca retragerea plangerii sa fie totala (adica sa vizeze atat latura penala, cat si latura civila a cauzei) si neconditionata ( adica sa nu produca efecte sub conditia unor reparatii civile sau conduita pozitiva ulterioara ). Aceste aspecte este util sa fie urmarite de catre mediator in acordul de mediere de la finalul unei medieri in care exista o intelegere – chiar daca, firesc, intelegerea este exclusiv a partilor.
Daca plangerea penala a fost depusa de mai multe persoane, privind aceeasi fapta, ea trebuie sa fie retrasa de catre toate persoanele, pentru isi produce efectul. Similar, daca plangerea penala este indreptata impotriva mai multe persoane, retragerea plangerii este necesar sa fie facuta fata de toate aceste persoane, altfel cei fata de care nu s-a retras plangerea sunt in continuare subiectul cercetarii sau actiunii penale.
Retragerea plangerii prealabile constituie o cauza de impiedicare a punerii in miscare sau a executarii actiunii penale. Prin urmare, in urma prezentarii unui acord de mediere in care se convine retragerea unei plangeri penale deja depuse, se dispune incetarea urmaririi penale in cursul urmaririi penale si incetarea procesului penal in cursul judecatii. Procedura este ireversibila: odata retrasa plangerea, nu se mai poate reveni cu o alta pentru aceeasi fapta. Retragerea plangerii penale are, deci,  efecte irevocabile.
Cum se face, concret, retragerea plangerii penale si incetarea prin mediere a cercetarii penale sau a procesului penal?
Persoanele implicate in litigiu se prezinta la mediator. In urma medierii, se poate ajunge la un acord de mediere. Acordul de mediere va exprima clar vointa persoanei care a depus reclamatia de a renunta la aceasta reclamatie. Este de dorit ca mediatorul sa vegheze ca acordul de mediere redactat de parti in prezenta sa sa fie cat mai clar si sa stipuleze fara echivoc retragerea plangerii prealabile in cauza specificata distinct. Acordul de mediere nu este necesar sa contina justificari ale acestei decizii a partilor, dar daca partile doresc expres acest lucru, evident ca acordul va fi redactat potrivit vointei lor.
Pe durata medierii, procesul se suspenda, la cererea partilor interesate, in baza unei adeverinte eliberate de mediator privitor la semnarterea unui contract de mediere si incepere a medierii.
Acordul de mediere este trimis de mediator catre instanta sau catre organul de cercetare/urmarire penala, care va lua act de acordul de mediere si ii va verifica temeiul. Cercetarea penala sau procesul penal se va incheia pentru infractiunile pentru care legea prevede incetarea urmaririi penale in cazul retragerii plangerii prealabile.
Desi nu este o obligatie expres prevazuta a mediatorului, dar existand o obligatie generala a sa de informare a partilor asupra limitelor si efectelor medierii, prevazuta de art. 29 alin. 1 din Legea 192/2006, este recomandabil ca acesta sa informeze complet partile cu privire la prevederile art. 318, alin. 6 din Noul Cod de Procedura penala, care stipuleaza: “Daca inculpatul nu dovedeste îndeplinirea obligatiilor în termen de 6 luni de la comunicarea ordonantei, procurorul revoca ordonanta. O noua renuntare la urmarirea penala nu mai este posibila în aceeasi cauza.”  Prin urmare, daca partea invinuita care accepta prin acordul de mediere sa isi asume niste obligatii (de regula , reparatorii) in schimbul acceptului partii vatamate de a isi retrage plangerea penala, neindeplinirea lor in termenul prevezut de lege il expune la revocarea ordonantei prin care ar fi dispusa renuntarea la urmarirea penala, si astfel la reluarea cercetarii penale.
Medierea in cauze penale in care nu s-a retras plangerea penala sau in cauze penale care nu se pot stinge prin mediere
Medierea poate deveni utila in latura civila a proceselor penale. In cazul oricarui proces penal in care exista si pretentii civile, materiale sau morale, judecarea se face separat pentru latura penala a cauzelor, si separat pentru latura civila a cauzelor. Temeiul juridic il reprezinta in special Art. 23, alin. 1 din Noul Cod de Procedura penala: “În cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot încheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.”
Astfel, daca in procesul penal invinuitul este gasit vinovat, persoana vatamata poate solicita de la vinovat daune civile. In acesta caz, se poate apela la mediere, pentru a solutiona pretentia materiala sau morala a persoanei afectate.
In acest domeniu, practicienii scot in evidenta nuantele acceptarii si utilizarii  medierii. In unele cazuri, in care invinuitul pledeaza pana la finalul procesului “nevinovat”, ipoteza acceptarii de catre el a unei medieri in latura civila a procesului penal este neplauzibila, pentru ca acest fapt ar putea fi o recunoastere indirecta a unei vinovatii. In alte cazuri, in care invinuitul pledeaza de la inceput sau pe parcurs “vinovat”, o rezolvare prin mediere a laturii civile poate fi – uneori – o circumstanta atenuanta, indicand judecatorului o preocupare a invinuitului de a diminua sau inlatura efectele faptei sale. Alegerea medierii poate deveni, asadar, strategica pentru invinuit.
Pentru informatii actualizate, consultati si:  www.mediere-amiabila.ro

de Gabriel Constantinescu, mediator in Bucuresti, www.mediere-amiabila.ro

Cuvinte cheie: cauze penale, conciliere, mediere, plangere

Stiri mediere pe 7:56 felicia.taunean