Publicitatea sedintei de judecata
În conformitate cu art. 213 din Noul Cod de Procedura Civila (în continuare, N.C.P.C.), articol intitulat „Desfasurarea procesului fara prezenta publicului”, în fata primei instante, cercetarea procesului se desfasoara în camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel (alin. 1). De asemenea, în cazurile în care dezbaterea fondului în sedinta publica ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfasoare în întregime sau în parte fara prezenta publicului (art. 213 alin. 2). Potrivit art. 240 alin. 1 N.C.P.C., cercetarea procesului are loc în fata judecatorului, în camera de consiliu (în caile de atac însa, daca cercetarea procesului este necesara, ea se face în sedinta publica – art. 240 alin. 2).
Prin urmare, legea de procedura face distinctie între faza cercetarii procesului si cea a dezbaterii fondului, sub aspectul publicitatii sedintei de judecata, în sensul ca regula publicitatii (prevazuta, cu valoare de principiu, de art. 17 N.C.P.C.) este înlaturata expres în faza cercetarii procesului, ea ramând însa aplicabila în cea a dezbaterii fondului, faza pentru care sunt conferite prerogative atât instantei (art. 213 alin. 2, deja mentionat), cât si partilor, pentru înlaturarea facila a publicitatii sedintei. În acest sens, la art. 244 alin. 3 si 4 N.C.P.C. se prevede ca partile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze în camera de consiliu, acordul rezultând si din simpla împrejurare a formularii unei cereri de judecata în lipsa, aceasta semnificând consimtamântul partii care a formulat ca dezbaterea fondului sa aiba loc în camera de consiliu, în afara de cazul în care partea a solicitat expres ca dezbaterea sa aiba loc în sedinta publica. Art. 213 N.C.P.C. reprezinta, fata de reglementarea anterioara, o evolutie evidenta a conceptiei legiuitorului înspre judecarea procesului în conditii de acces mult mai restrâns pentru terti, regula fiind, în acceptiunea noii reglementari, caracterul privat, inter partes, a fazei cercetarii procesului.
Este adevarat ca art. 213 alin. 2 N.C.P.C. ofera instantei posibilitatea, chiar din oficiu, de a dispune ca dezbaterea fondului sa se desfasoare în întregime sau în parte fara prezenta publicului, fara sa denumeasca sedinta fara prezenta publicului ca fiind una de camera de consiliu, însa si în acest caz nu poate fi vorba decât tot despre o sedinta în camera de consiliu, existând, pe lânga considerente logice si de consecventa, chiar si un argument de text, reprezentat de art. 244 alin. 3 N.C.P.C., care vorbeste despre dezbaterea fondului în camera de consiliu, atunci când partile se învoiesc. Ar fi, într-adevar, o pedanterie cu totul inutila si o absurditate ca dezbaterea nepublica a fondului sa fie, pe de o parte, în camera de consiliu, atunci când partile se învoiesc în acest sens, si, pe de alta parte, într-o sedinta “fara prezenta publicului” – altceva decât camera de consiliu si fara lamuriri suplimentare. Nu este mai putin adevarat însa ca art. 213 alin. 3 N.C.P.C. prevede ca, în cazurile prevazute la alin. 1 si 2 ale aceluiasi articol, au acces în camera de consiliu ori în sala de sedinta partile, reprezentantii lor, cei care îi asista pe minori, aparatorii partilor, martorii, expertii, traducatorii, interpretii, precum si alte persoane carora instanta, pentru motive temeinice, le admite sa asiste la proces; sa privim acest text doar ca pe o simpla inconsecventa. Confuzia pe care noul cod o face este între conceptele de camera de consiliu si sala de sedinta, ca locatie fizica, si aceleasi ca regim juridic, conferindu-le (artificial si din greseala) o interschimbabilitate pe care, de fapt, nu o au. O sedinta secreta poate avea fizic loc si într-o încapere denumita camera de consiliu si în încaperea care serveste ca sala de sedinta, dupa cum sala de sedinta însasi poate fi declarata camera de consiliu ca regim juridic (cum traditional se facea pe vechiul cod, varaianta oricum preferabila biroului judecatorului, acestea fiind alternativele dintre care se facea illo tempore alegerea). Notiunile au, deci, primordial, un sens fizic, configuratia fizica distincta determinând si regimul juridic distinct – codul nu este întotdeauna consecvent sub acest aspect.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!