Scandalurile din justitie in 2013
Alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, numirea Codrutei Kovesi la sefia Directiei Nationale Anticoruptie si retragerea delegarii procurorului Lucian Papici de la sefia Sectiei I a DNA au fost printre marile scandaluri din sistemul judiciar românesc în 2013.
Prima saptamâna a anului 2013 a adus si cel dintâi scandal. În 4 ianuarie a avut loc prima sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând sa aleaga presedintele si vicepresedintele institutiei în 2013. Pentru functia de presedinte si-au depus candidaturile „vicele” de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Haineala, si judecatorul Mircea Aron. În urma intervievarii celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, sa o aleaga pe Haineala la sefia Consiliului.
În aceeasi zi, fosta presedinta a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru functia de vicepresedinte al CSM, însa membrii Plenului au hotarât sa-i respinga candidatura. Imediat dupa acest moment, Sectia de judecatori a CSM a solicitat revocarea hotarârii prin care Haineala a fost aleasa la conducerea institutiei, însa aceasta a fost respinsa de 11 dintre cei 18 membri.
Vocile contra „cuplului” Haineala-Ghica la sefia CSM au reclamat ca s-ar urmari doar o rocada la conducerea Consiliului.
În conditiile în care niciun alt judecator nu si-a depus candidatura la postul de vicepresedinte, Cristi Danilet anunta ca vizeaza aceasta functie. Sedinta CSM a fost însa suspendata, mai multi membri parasind sala, printre acestia numarându-se chiar si ministrul Justitiei de la acea vreme, Mona Pivniceru.
Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulenta cu privire la acest subiect, doua zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizata. „Doamna Haineala este presedintele CSM în mod regretabil, as putea adauga. Dar s-au facut discutii în spatiul public ca Sectia de judecatori a solicitat revocarea hotarârii prin care ea a fost aleasa si decizia a fost luata prin respingerea ei. Or aceasta decizie nu a fost luata niciodata, pentru ca nu s-a ajuns sa se mai voteze”, spunea atunci ministrul Justitiei.
La mai putin de 24 de ore de la declaratiile facute de Mona Pivniceru, Uniunea Nationala a Judecatorilor din România a transmis CSM o cerere prealabila de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Haineala a fost aleasa presedinte al CSM. În replica, CSM-ul a aratat ca alegerile au respectat normele legale.
Alegerile nu au fost însa punctul culminant al acestui scandal. Efectul disensiunilor din CSM a fost ca Judecatoria Râmnicu Vâlcea a declansat procedura de revocare a lui Danilet din Consiliu, întrucât, sustineau reprezentantii instantei, acesta „si-a exercitat necorespunzator atributiile încredintate ca membru al CSM”. Ei argumentau ca judecatorul a participat la o procedura netransparenta de alegere a conducerii consiliului.
În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o noua iesire publica la TV, în care a subliniat ca CSM nu poate fi condus de un procuror si ca Oana Schmidt Haineala ar trebui sa îsi înainteze demisia.
Pe acest fond, CSM a anuntat ca în 9 ianuarie urmeaza sa fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepresedintelui. Contestatiile, însa, nu au încetat. Asociatia Magistratilor din România a cerut ca membrii CSM sa-si dea demisia, urmare a „lipsei de transparenta de la alegeri”. Oana Schmidt Haineala a reactionat, sustinând ca nu vede niciun motiv pentru a-si înainta demisia.
Si Danilet spunea ca el nu poate fi revocat din calitatea de membru al CSM. „Daca noi am depinde de vointa colegilor pe votul exprimat, ar însemna sa nu mai fim independenti”, sustinea Danilet.
În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declaratie comuna prin care sustineau ca alegerea Oanei Schmidt Haineala în fruntea CSM era în concordanta cu dispozitiile legale în vigoare. Ministerul Public mentiona ca toti procurorii din tara au fost consultati si au semnat o declaratie comuna.
Daniel Morar, care atunci asigura interimatul la conducerea Ministerului Public, a avut si el o reactie în acest scandal. Morar spunea ca disensiunile ar fi fost rezultatul faptului ca judecatorilor nu le convenea ca CSM era condus, în premiera, de un procuror, si nu de un judecator. „Scandalul a izbucnit pentru ca judecatorii sunt mai multi în tara. Nu s-a întâmplat pâna acum ca un procuror sa fie ales presedinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebarii statutul procuorilor”, declara Morar.
Deznodamântul a fost doar pe jumatate pe placul contestatarilor. Haineala a ramas, Danilet, nu. Dupa aproape doua luni, judecatorul Adrian Bordea a fost ales în functia de vicepresedinte al CSM, cu 16 voturi „pentru” si o abtinere.
Citeste mai departe pe mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!