Judecatorul Cristi Danilet despre supra-imunitatea votata
I. Intr-o postare anterioara am lamurit în ce conditii un parlamentar, primar, magistrat etc. raspunde penal pentru comiterea infractiunii de conflict de interese. Concluzia articolului meu este clara: pe actuala legislatie, parlamentarul poate fi tras la raspundere penala pentru comiterea infractiunii de conflict de interese prevazuta de art. 253 ind. 1 Cpen, nu pentru ca ar fi functionar public în sensul Legii 188/1999, ci pentru ca este „functionar public” în sensul art. 147 alin. 1 Cpen. Aceasta este situatia si pentru alte cateogrii de persoane care detin calitati în baza unor legi speciale: magistratii, politistii, ministrii, membrii CSM etc – nici acestia nu sunt functionari publici (referire la statutul lor), dar pot fi trasi la raspundere penala pentru infractiunea de conflict de interese fiind „functionari publici” în sens penal (referire la raspunderea lor).
II. Pe data de 10 dec. 2013, în camera decizionala, Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege prin care articolul din Codul penal se modifica. Acestea vor intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii modificarilor în Codul penal (daca acest lucru se va întâmpla):
Pâna acum, infractiunea de conflict de interese avea ca subiect activ (adica ca potential autor) persoana care detinea calitatea de „functionar public” în sensul art. 147 alin. 1 C.pen. rap. la art. 145 C.pen. Asadar, azi intra în aceasta categorie: cei care sunt alesi (parlamentarul, primarul, consilierul local sau judetean), cei care sunt numiti politic (ministrii) sau prin dispozitie (functionarii publici) ori în urma unui concurs (magistratii), cei care au contract de munca (profesorii), indiferent ca au sau nu fisa postului (de ex, magistratii sau demnitarii nu au fisa postului, pe când functionarii si grefierii au).
Potrivit noilor modificari, se doreste ca pentru infractiunea de conflict de interese sa fie trasa la raspundere numai persoana care exercita atributii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145 C.pen. (cele doua conditii sunt cumulative). Ar intra aici, de exemplu, profesorul. Dar ar fi exclus magistratul, parlamentarul, ministrul, primarul, prefectul, consilierul local ori judetean – caci acestia din urma îsi exercita functia/demnitatea dar NU în baza unui contract de munca si ei NU au o fisa a postului. Mai mult, va fi exclus pâna si grefierul de la raspundere penala, caci el are o fisa a postului, dar nu are contract de munca la instanta sau parchetul unde functioneaza (el este încadrat prin decizie)!
Prin urmare, din cauza noile modificari, vor raspunde pentru infractiunea aratata doar câteva categorii de angajati ai statului. Însa cei care fac parte din categoriile ce îsi desfasoara activitatea unde se produc deseori conflictul de interese (institutiile administrative, mai ales în domeniul achizitiilor publice) vor fi exceptati de la raspunderea penala pentru aceasta infractiune.
III. Tot pe data de 10 dec. 2013, aceeasi Camera a Deputatilor a adoptat un alt proiect de lege prin care la art. 147 C.pen. (cel care defineste „functionar public” în alin. 1 si „functionar” în alin.2) se introduce un alin. 3 cu urmatorul continut: „Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozitiile legilor speciale în baza carora îsi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”.
Care sunt efectele acestei modificari? Ne amintim ca la art. 147 alin. 1 C.pen este definit „functionarul public” – adica cel care poate comite o serie de infractiuni din Codul penal: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242), abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246), abuzul în serviciu prin îngradirea unor drepturi (art. 247), abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248), neglijenta în serviciu (art. 249), purtarea abuziva (art. 249), conflictul de interese (art. 253 ind.1), nedenuntarea unor infractiuni (art. 262), omisiunea sesizarii organelor judiciare (art. 263), instigarea publica si apologia infractiunilor (art. 324). Prin urmare, daca azi senatorii si deputatii pot fi trasi la raspundere pentru asemenea infractiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru.
De asemenea, ne amintim ca la art. 147 alin. 2 este definit „functionarul” – care poate comite, pe lânga infractiunile de mai sus, si altele: luare de mita (art. 254), primirea de foloase necuvenite (art. 256), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288), fals intelectual (art. 289). Asadar, daca azi, parlamentarii, avocatii, notarii, executorii judecatoresti pot fi trasi la raspundere pentru asemenea infractiuni, în viitorul apropiat nu se va mai putea acest lucru – si acest lucru va viza inclusiv persoanele aflate în prezent în cursul unor cercetari nefinalizate prin hotarâre definitiva (28 de parlamentari sunt în prezent în cercetari pentru comiterea unor infractiuni de coruptie).
IV. De aceea, consider întemeiata reactia institutiilor de drept: CSM, DNA, ICCJ. Eu sunt de parere ca modificarile votate, dar înca neintrate în vigoare, aduc în mod grav atingere obligatiilor ce ne revin prin documentele internationale la care România este parte prin care ne-am asumat sa prevenim si sa combatem coruptia la toate nivelurile, precum si principiului egalitatii cetatenilor în fasa legii. Acest aspect urmeaza a fi cercetat si, eventual constatat de catre Curtea Constitutionala.
Judecator Cristi Danilet, cristidanilet.wordpress.com
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!