Curtea Constitutionala, sesizata de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la modificarile aduse Codului penal
Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis, joi, sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal care au fost aprobate marti de Camera Deputatilor.
UPDATE ICCJ: Modificarile CP pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept
Modificarile aduse Codului penal, în urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi consierate incompatibile cu functionarea statului de drept, arata ICCJ, în sesizarea adresata joi CC.
Potrivit instantei supreme, prin modificarea legii, în sensul ca sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbarile aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate si pedepsite pentru savârsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.
Potrivit hotarârii Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) de sesizare a Curtii Consititutionale (CC), diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile Codului penal nu are o „justificare obiectiva si rezonabila”, în conditiile în care conduce la „excluderea incidentei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”.
Decizia a fost luata de Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, convocate joi de presedintele ICCJ.
„Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, au hotarât sesizarea Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative si la Legea pentru modificarea art. 253/1 din Codul penal”, se arata într-un comunicat de presa al ICCJ.
Potrivit sursei citate, sesizarea este legitimata constitutional de dispozitiile articolului 146 litera a) din Constitutie si de prevederile articolului 15 alineatul 1 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, care prevad dreptul Înaltei Curti de Casatie si Justitie de a sesiza CC pentru controlul constitutionalitatii legilor înainte de promulgare.
Din cei 111 judecatori în functie, au fost prezenti 92 de judecatori.
Sesizarea ce va fi trimisa Curtii Constitutionale vizeaza neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului I punctul 5 si articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal, în raport cu prevederile articolului 16 alineatul 1 din Constitutie, precum si cu prevederile articolului 11 alineatele 1 si 2 din legea fundamentala.
„Efectul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) consta, în principal, în restrângerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevad, ca subiect activ, persoana care are calitatea de «functionar public» sau «functionar» în sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de «functionar public» în acceptiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzând incidenta acestei categorii de norme de incriminare în cazul persoanelor exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal”, arata ICCJ.
Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta în Codul Penal.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere în plen.
De altfel, Comisia juridica a întocmit raportul luni seara, în aceeasi sedinta controversata în care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului, obtinut de MEDIAFAX, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta în Codul Penal.
Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca „prin «functionar public» se întelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestita, o însarcinare de orice natura, retribuita sau nu, în serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «functionar» se întelege persoana mentionata în alin. 1, precum si orice salariat care exercita o însarcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevazute în acel alineat”.
Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: „Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozitiile legilor speciale în baza carora îsi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”.
Camera Deputatilor este forul decizional la acest proiect.
Totodata, Camera Deputatilor a aprobat, marti, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotriva” si 6 abtineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.
Legea modifica articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.
În forma aflata în vigoare, articolul prevede: „Fapta functionarului public care, în exercitiul atributiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pâna la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munca în ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie pe durata maxima”. Acelasi articol stabileste, la alineatul 2, ca aceste dispozitii nu se aplica în cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Articolul a fost modificat de Camera Deputatilor, printr-un amendament propus de Comisia juridica, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atributiilor de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) si care îndeplineste un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pâna la gradul II inclusiv, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea dreptului de a ocupa functia publica de care s-a folosit la savârsirea faptei pentru o durata de maximum 3 ani, calculata începând cu data savârsirii faptei”.
Si alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozitiile alin. 1 nu se aplica în cazul emiterii, aprobarii, adoptarii sau semnarii actelor normative sau administrative, precum si în cazul încheierii unui act sau a luarii unei hotarâri care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala”. Valentin Anghel, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!