Notiunea de suveranitate nationala aruncata in derizoriu prin reglementarea pragului de 30% – Opinie separata
Reglementarea unui prag de participare la referendum la 30% arunca în derizoriu notiunea de reprezentativitate si de suveranitate nationala, sustin trei judecatori ai Curtii Constitutionale a României – presedintele Augustin Zegrean si judecatorii Daniel Morar si Stefan Minea – în opinia separata la decizia din 14 noiembrie prin care s-a constatat ca sunt constitutionale modificarile aduse legii de organizare si desfasurare a referendumului.
CCR a publicat, joi, motivarea deciziei din 14 noiembrie prin care a respins ca neîntemeiata sesizarea presedintelui Traian Basescu si prin care a constatat ca sunt constitutionale dispozitiile de modificare a Legii 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului prin care a fost redus pragul de participare la referendum.
În dezacord cu opinia majoritara, cei trei judecatori au apreciat ca sesizarea formulata de presedintele României trebuia admisa si constatata neconstitutionalitatea dispozitiilor criticate.
Ei considera ca, întrucât nu exista în Constitutie o prevedere care sa precizeze în mod explicit conditia formala a valabilitatii referendumului, aceasta trebuie determinata prin raportare la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care sa confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum.
Zegrean, Morar si Minea mentioneaza ca, atunci când legiuitorul a dorit sa instituie în Legea fundamentala un alt tip de majoritate decât cea strict matematica (de 50% plus unu), a facut-o explicit, cum este cazul procedurii de punere sub acuzare a presedintelui pentru înalta tradare sau al procedurii de revizuire a Constitutiei.
Cei trei judecatori considera ca, prin urmare, întrucât Constitutia nu contine alte precizari, termenul de ‘majoritate’ trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerica simpla, ceea ce în materia referendumului se determina conform regulii 50% plus unu din numarul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Ei arata ca presedintele României, Parlamentul si Guvernul sunt autoritati ale statului care, fie sunt alese în mod direct de corpul electoral conform regulii majoritatii, fie sunt învestite ori functioneaza în baza aceleiasi reguli a majoritatii.
„Or, nu se poate sustine ca, pentru detinatorul suveranitatii nationale – poporul, regula de stabilire a rezultatului votului si de determinare a valabilitatii unui referendum – instrument al democratiei directe cu efecte în plan politic si juridic, sa fie aceea a unui prag de 30%, asa cum stabileste legea supusa examinarii Curtii. O atare prevedere înfrânge principalul atribut al referendumului, si anume functia sa de legitimare a puterii, prin care vointa poporului valideaza actele supuse votului. Prin urmare, sustinerea potrivit careia vointa majoritatii corpului electoral poate fi determinata prin validarea unui referendum la care au participat doar 30% din numarul cetatenilor cu drept de vot este contrara interpretarii sistematice si cu buna-credinta a prevederilor Constitutiei”, se spune în opinia separata.
Ei atrag atentia ca reglementarea acestui prag arunca în derizoriu notiunea de reprezentativitate si de suveranitate nationala, facând posibila exercitarea acesteia din urma de catre o minoritate a populatiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democratiei constitutionale.
Acestia subliniaza ca, prin modificarea legii, Parlamentul a încalcat atât prevederile art. 2 din Constitutie, întrucât admite posibilitatea adoptarii prin referendum a unor masuri lipsite de legitimitatea populara, cât si decizia CCR din 10 iulie 2012, prin care a constatat expres ca dispozitiile legii referitoare la cvorumul de participare sunt constitutionale numai în masura în care asigura participarea la referendum a cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
„Actuala Constitutie a fost adoptata si modificata ulterior cu o majoritate de 50% plus unu din cetatenii înscrisi în listele electorale permanente. Diminuarea pragului de participare la 30% lipseste de legitimitate modificarile aduse printr-o lege de revizuire, generând o situatie de instabilitate constitutionala. Nu toate manifestarile poporului pot produce efecte, ci doar cele care respecta forme si proceduri stipulate de Legea fundamentala, care, sub aspectul procedurii de revizuire, constituie un model de constitutie rigida. (…) Orice interpretare contrara este inadmisibila, întrucât ar conferi legiuitorului ordinar dreptul de a adauga la textul constitutional, afectând astfel regimul si efectele juridice ale referendumului printr-o lege organica, inferioara ca rang Legii fundamentale”, mai spus ei.
Cei trei judecatori afirma ca nu pot ignora schimbarea de jurisprudenta a Curtii în ceea ce priveste starea de constitutionalitate a reglementarilor referitoare la conditiile de valabilitate a referendumului: nu mai devreme de un an, prin decizia din 10 iulie 2012.
„Or, se ridica întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronuntarii acestei decizii de natura sa determine o reevaluare a autenticitatii manifestarilor suverane ale poporului român? De ce conditia esentiala pentru ca referendumul sa poata exprima în mod real si efectiv vointa cetatenilor nu o mai constituie majoritatea cetatenilor înscrisi în listele electorale permanente? „, mai atrag atentia Zegrean, Morar si Minea.(AS – autor: Madalina Cochinescu, editor: Florin Marin), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!