CCR a publicat motivarea deciziei referitoare la modificarea Legii referendumului
Tipul de majoritate necesar pentru adoptarea unui act sau a unei decizii a fost stabilit în Legea fundamentala atunci când acest lucru a fost apreciat ca necesar, arata Curtea Constitutionala a României (CCR) în motivarea deciziei referitoare la modificarea Legii referendumului prin care pragul de participare a fost redus la 30% din alegatorii înscrisi în liste.
CCR a publicat joi pe site-ul institutiei motivarea deciziei din 14 noiembrie prin care a respins ca neîntemeiata obiectia de neconstitutionalitate formulata de presedintele României si prin care a constatat ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului sunt constitutionale, în raport cu criticile formulate.
Curtea arata ca actul normativ, în aceeasi redactare de principiu, a mai fost supus controlului si ca prin decizia din 26 iunie a fost respinsa ca neîntemeiata obiectia deputatilor PDL, UDMR, PP-DD, constatând ca dispozitiile sunt constitutionale în masura în care nu se aplica referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrarii în vigoare a legii.
„Din analiza textelor constitutionale în vigoare si a actelor internationale în materie, Curtea a constatat ca prevederile din Constitutie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care sa impuna ori sa recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispozitiile constitutionale facând referire la stabilitatea legislatiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum. Prin urmare, a conchis Curtea, ‘reglementarea sau modificarea conditiilor privind validarea referendumului este de competenta exclusiva a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptatit sa reglementeze organizarea si desfasurarea prin lege organica a referendumului'”, sustin judecatorii.
Curtea precizeaza ca nu poate fi retinuta referirea la reglementarile constitutionale care prevad un anumit cvorum legal, respectiv majoritate de voturi pentru adoptarea legilor, hotarârilor si motiunilor, ca temei pentru acreditarea unei interpretari prin analogie.
„Reglementarile invocate sunt de natura sa evidentieze tocmai faptul ca acolo unde legiuitorul constituant a apreciat ca se impune reglementarea unor astfel de cvorumuri/majoritati a realizat-o, în celelalte cazuri lasându-le la latitudinea legiuitorului ordinar. Se constata astfel ca modul de exercitare a suveranitatii prin organele reprezentative ale poporului, în concret procedura de legiferare, cunoaste o stricta si amanuntita reglementare la nivel constitutional. (…) Tipul de majoritate necesar pentru adoptarea unui act/unei decizii a fost stabilit în Legea fundamentala atunci când acest lucru a fost apreciat ca necesar, iar legiuitorul constituant a prevazut majoritatea respectiva în raport cu regimul juridic al institutiei la care se refera.
Desigur ca aceasta nu echivaleaza cu un drept discretionar al legiuitorului, în sensul ca un asemenea cvorum, respectiv majoritate pentru luarea unei decizii de importanta majora ar putea fi stabilite arbitrar”, se arata în motivare.
Curtea Constitutionala subliniaza ca a retinut, prin decizia nr. 334/2013, ca legea reglementeaza, sub aspectul conditiilor de validitate a referendumului, pe lânga micsorarea cvorumului de participare la 30%, si conditia potrivit careia rezultatul este validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei înscrisi pe listele electorate permanente.
„Prin urmare, pentru validarea referendumului este necesara întrunirea acestor doua conditii minimale, ‘ceea ce reprezinta un mod de securizare a reprezentativitatii votului la referendum de natura sa satisfaca si conditiile impuse prin jurisprudenta anterioara a Curtii’, se mai spune în document.
CCR mai mentioneaza ca, de aceea, prin decizia nr. 334/2013, a constatat ca ‘Parlamentul poate (si, astfel cum rezulta din deciziile Curtii, chiar trebuie) sa intervina în aceasta materie a legislatiei referendare, cu conditia de a nu o supune unor modificari strict conjuncturale, pe baza unor sustineri de oportunitate ori a întelegerii politice, care avantajeaza una sau alta dintre fortele politice reprezentate în Parlament si care formeaza la un moment dat o majoritate parlamentara’.
Curtea subliniaza importanta introducerii în legea supusa controlului de constitutionalitate a pragului de 25% pentru validarea rezultatului referendumului, reprezentând optiunile valabil exprimate, raportat la numarul cetatenilor înscrisi pe listele electorale permanente.
„Aceasta conditie suplimentara a validarii rezultatului referendumului reflecta intentia legiuitorului de a îndeparta riscul validarii unui referendum la care a fost atins cvorumul de participare legal, însa optiunile exprimate ar fi cuprins multe voturi nule”, au mai retinut judecatorii CCR.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.(AS, autor: Madalina Cochinescu, editor: Antonia Nita), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!