Frauda in asigurari
Desi asiguratorii încearca sa se puna la punct pentru a lupta împotriva fraudelor, sunt depasiti ingeniozitatea „profesionistilor“, cele mai mari înselaciuni facându-se cu oamenii din interior
Departe de a fi atât de sofisticat ca în Occident, fenomenul fraudei în asigurari din România se situeaza cam la acelasi nivel procentual ca afara si este în crestere.
„Frauda din asigurari se cifreaza cam pe la 10% din primele brute încasate, si doar 2%-3% este depistata. Fenomenul nu este în scadere, din pacate. Cei care fraudeaza se specializeaza din ce în ce mai mult, cu o viteza mai mare decât se specializeaza în antifrauda asiguratorii. Desi afara politia se implica mai mult în depistarea fraudelor în asigurari si se apeleaza foarte mult la firme specializate, procentul de frauda nu este mai mic decât la noi, si asta pentru ca afara sunt mult mai sofisticati“, spune Bogdan Andriescu, seful asociatiei brokerilor de asigurare – UNSICAR. O mare problema pentru amploarea fraudelor consta în faptul ca subiectul este aproape tabu pentru asiguratori si nu sunt facute publice cazurile depistate.
„Sunt foarte putine exemple de eradicare a fraudelor. Nu sunt facute publice fraudele descoperite. Când le descopera, asiguratorii se bucura ca cel care a încercat sa fraudeze îsi retrage cererea. Cele mai dese si mai multe fraude sunt pe auto, dar pe property sunt fraude de valori mai mari. Fiecare linie de asigurare are profesionistii ei în frauda. Mai nou iau amploare fraudele cu persoane accidentate, pe care nu le-am inventat noi. Supraveghetorii nu prea au cum sa se implice. Aici e treaba Justitiei“, conchide Andriescu.
Segmentare fraude
Desi vorbim de doua mari categorii de fraude, la subscriere si la daune, acestea au la rândul lor o multime de subcategorii. Potrivit brokerilor, fraudele la subscriere se cifreaza la circa 10%-15% din total, iar peste 85% din fraude sunt pe daune. De asemenea, unii brokerii cred ca aproape toate fraudele se desfasoara doar cu implicarea unor oamenii din companiile de asigurari, iar alti brokeri sunt de parere ca 20%-25% din fraude sunt realizate independent si 60%-70% din fraude sunt cu complicitatea unor persoane din companiile de asigurari. Ce cred asiguratorii? „Noi credem ca unele fraude sunt realizate cu consilierea unor specialisti interni sau externi sau a unor oameni care au lucrat în sistem“, spune Adrian Marin, CEO Generali.
Fraude la subscriere
Daca vorbim de fraudele la subscriere, cel mai folosit vehicul de frauda este asistentul în brokeraj (colaborator al brokerilor) sau agentul de asigurari (colaborator exclusiv al asiguratorilor), ambele categorii având o raspundere limitata, iar o „teapa“ data de acestia este foarte greu de recuperat, potrivit lui Nic Balasa, seful NB Broker. În piata exista circa 80.000 de asistenti în brokeraj si 90.000 de agenti de asigurare.
Cu cât un asigurator sau broker da limite si termene mai largi vânzatorilor de polite, din dorinta de a-si creste cota de piata, cu atât se expune mai mult la riscul de neîncasare. Ceea ce este ciudat consta în faptul ca un „tepar“ poate sa îsi continue activitatea nestingherit cu alt broker sau asigurator, mai ales daca îi asigura acestuia un rulaj consistent, si nimeni nu ia masuri.
Este bine de stiut ca indiferent de natura fraudei la subscriere, adica vânzatorii nu depun banii, clientul este acoperit, cu conditia detinerii documentelor în original. „Este important ca clientul sa aiba documentele de asigurare corect întocmite, polita si chitanta în original. De aceea, este primordial sa acordam 5 minute de atentie pentru verificarea documentelor, mai ales când ni se cere o suma cash mai mica decât cea trecuta în documente, pentru ca sansa de frauda în acest caz e mare“, spune Victor Sraer, seful Otto Broker.
Un alt canal al fraudelor din asigurari îl reprezinta service-urile auto, în special când vorbim de service-uri multimarca, si mai putin de service-urile din reteaua importatorilor auto, spun surse din piata. Astfel, pe masura ce si-au vazut volumele de reparatii în scadere, service-urile auto au încercat sa-si pastreze marjele pe spinarea mai putinor clienti prin diverse metode precum montarea de piese de o calitate mai slaba, desi pe devizul conform Audatex transmis asiguratorilor sunt trecute piese originale, sau prin executarea unor reparatii si finisaje de o calitate precara etc.
Înscenari pe Casco
Cu ajutorul unor cascadori sau chiar personal, masina este rasturnata de mai multe ori sau este izbita de piciorul unui pod, astfel încât sa fie declarata dauna totala. Cei mai multi dintre clientii care apeleaza la aceasta metoda de frauda obtin despagubirea dorita de la siguratori, întrucât acestora le este foarte greu sa demonstreze înscenarea în instanta.
O alta metoda de frauda pe Casco este cu epave auto. Sunt achizitionate epave ale unor masini la un pret modic, sunt reparate superficial, apoi se fac polite Casco pentru care este necesara o inspectie vizuala de suprafata, dupa care se însceneaza un accident sau un furt. Fenomenul se pare ca este în scadere, anumiti asiguratori facându-si o baza de date cu masinile care au avut o dauna totala.
Înscenari pe RCA si daune morale
„Un sofer îsi loveste masina, dar n-are asigurare Casco. Atunci, gaseste un prieten cu Casco si RCA care sa spuna ca l-a lovit. Eventual se mai si tamponeaza putin, sa para mai credibili. Apoi merg si cer daune asiguratorilor, unul pe RCA, cellalt pe Casco“, spune un broker.
Exista si cazul de abuz pe RCA. „O masina mica loveste una mai mare, iar cel din urma, vazând ca vinovatul are RCA la Allianz, si-a încarcat constatul amiabil cu o gramada de daune. Prin piata circula si o vorba: Cel mai bun Casco e RCA-ul la Allianz al unui prieten“, spune brokerul.
Un fenomen ce tinde sa ia amploare îl reprezinta frauda pe daune morale, unde tot retele de profesionisti forteaza obtinerea unor daune foarte mari pentru accidente cu vatamari sau victime. Aici planeaza suspiciunea de complicitate cu instantele, unele acordând în mod repetat astfel de daune exagerate. De exemplu, în acest an, Tribunalul din Satu-Mare a decis ca Astra sa plateasca 1,7 milioane euro familiei unui barbat decedat, aceasta fiind cea mai mare dauna morala din istoria asigurarilor.
Cum lupta asiguratorii
„Suntem surprinsi de inventivitatea care i-a amploare în privinta fraudelor, pe auto si pe viata, ceea ce ne îngrijoreaza tot mai mult. De aceea, ne-am pus la punct mai multe sisteme performante care sa urmareasca tentativele de frauda“, spune Adrian Marin, CEO Generali.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!