Sondaj INSCOP: Romanii se tem de deteriorarea starii de sanatate a membrilor familiei si de cresterea preturilor la alimente
Deteriorarea starii de sanatate a membrilor familiei, cresterea preturilor la alimente si a taxelor si impozitelor sunt principalele temeri ale românilor, potrivit unui barometru de opinie realizat de INSCOP.
Românii au indicat faptul ca cel mai mult se tem de deteriorarea starii de sanatate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru), cresterea preturilor la alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); cresterea taxelor si impozitelor (50% foarte mult, 29,6% mult); cresterea preturilor la energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult); scaderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). De asemenea, la întrebarea privind aspectele de care se tem 46,5% au spus ca se tem foarte mult si 26,3% mult de deteriorarea sanatatii proprii, 39,4% foarte mult si 32,7% de limitarea accesului la tratamente si medicamente, 36,3% foarte mult si 35,6% mult de prezenta pe piata a alimentelor care afecteaza sanatatea.
De degradarea mediului înconjurator (poluare, despaduriri etc.) se tem foarte mult 30,5% si mult 34,2%. 28,8% dintre respondenti se tem foarte mult si 33,3% mult de nerespectarea drepturilor cetatenesti. În clasament urmeaza teama de calamitati naturale (33,7% dintre români se tem foarte mult de calamitati naturale, 27% mult), cresterea actelor de violenta (26,4% – foarte mult, 31,4 – mult), aplicarea defectuoasa sau preferentiala a legilor (22,1% foarte mult si 31% mult), pierderea locului de munca (32,9% foarte mult si 19,8% mult).
În aceeasi ierarhie urmeaza singuratatea (27,6% foarte mult, 20,2% mult), destramarea familiei (26,6% foarte mult, 16,3% mult), dezinformarea cu privire la problemele vietii cotidiene (17,7% foarte mult, 24,9% mult) si activitati ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate (16,1% foarte mult, 24,5% mult). Pe ultimele doua pozitii se situeaza producerea unor agresiuni împotriva României din afara tarii (18,8% foarte mult, 20,6% mult) si aparitia unor tensiuni si conflicte etnice si religioase (16% foarte mult, 22,3% mult).
Potrivit cercetarii, sursele principale de protectie în fata temerilor indicate de români sunt: propria persoana (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni sau colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justitia (27,5%), mass-media (20,3%), institutiile statului (19,5%), organizatiile societatii civile (16,4%), institutii si organizatii internationale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentantii alesi ai populatiei, precum parlamentari, primari, consilieri (11,6%).
Directorul INSCOP Research, Remus Stefureac, puncteaza ca temerile fundamentale ale românilor se concentreaza pe „orizontul îngust al preocuparii fata de ziua de mâine dominat de problemele economice si sociale”.
„Deteriorarea starii de sanatate a membrilor familiei, cresterea preturilor la alimente, cresterea taxelor, cresterea preturilor la energie, scaderea veniturilor familiei surprind o agenda a supravieturii pe care practic nu mai au loc subiecte mai sofisticate, dar normale ale unei societati democratice precum respectarea drepturilor cetatenesti sau aplicarea preferentiala a legilor”, afirma Stefureac.
El sustine ca românii se „refugiaza complet în sfera privata”, atunci când trebuie sa indice sursele de protectie în fata temerilor.
„Sfânta treime a românului, sanctuarul care, în viziunea sa, îl protejeaza de ‘relele pamântului’ nu sunt nici statul, nici societatea, nici comunitatea, ci spatiul intim privat format din propria persoana (90,4% spun ca propria persoana îi ajuta mult si foarte mult sa scape de temeri), din familie (89,7%) si din Dumnezeu (83,3). Îngrijorator este faptul ca elementul din zona spatiului public al democratiei care, teoretic, ar trebui sa fie liantul principal între cetatean si sfera publica, respectiv autoritatile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) se afla pe ultimul loc în clasamentul entitatilor înspre care se îndreapta românii pentru a cauta un refugiu în combaterea temerilor. Este un alt semnal al crizei reprezentarii care afecteaza democratia din România si care este prefigurata inclusiv de ratele tot mai scazute de prezenta la vot”, conchide Stefureac.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul în perioada 7-14 noiembrie. Volumul esantionului a fost de 1.055 persoane si este reprezentativ pentru populatia României de 18 ani si peste 18 ani.
Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.
Chestionarele au fost aplicate în 37 de judete si Municipiul Bucuresti, într-un total de 80 de localitati (orase mari, orase medii, orase mici, comune, sate).
Eroarea maxima admisa a datelor este de a 3%, la un grad de încredere de 95%, esantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.(AS-autor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!