Hotarare inedita: Curtea Suprema de Justitie din Canada – Perchezitia calculatorului, doar cu mandat special
Pe 7 noiembrie, Curtea Suprema din Canada a pronuntat o hotarare a carei importanta depaseste cazul particular in care a fost data. Aceasta hotarare spune ca, pentru a avea acces la computerele personale aflate intr-o locatie ce face obiectul unui mandat de perchezitie, politia trebuie sa detina un mandat distinct fata de cel dintai. Conform celei mai inalte instante din statul federal, aceste obiecte – calculatoarele – trebuie considerate ele insele „locuri”, ceea ce justifica necesitatea unui mandat care sa autorizeze in mod expres accesul la informatiile din el.
Calculatoarele contin un „univers aproape nelimitat de informatii asupra carora utilizatorii nu au niciun control” – de aceea, a considerat Curtea, ele trebuie tratat diferit fata de alte obiecte. Acesta conditie asigura respectarea art. 8 din Carta Canadiana a Drepturilor si Libertatilor, anume dreptul de a fi aparat de o perchezitie ori confiscare excesiva.
In speta care a condus la aceasta concluzie, locuinta unui cetatean suspectat de furt de electricitate a fost perchezitionata de catre politie. In timpul operatiunii, politistii au descoperit o cultura de marijuana la subsolul resedintei, iar in camera de zi, doua laptopuri si un celular. Cercetarea celor trei dispozitive le-a permis politistilor sa obtina informatii asupra suspectului, iar acesta a fost arestat, fiind acuzat de producere si posesie de marijuana, in vederea traficului.
La proces, el a sustinut ca, in timpul perchezitiei, i-au fost incalcate drepturile prevazute de articolul mentionat mai sus. Ca urmare, instanta l-a achitat, considerand, printre altele, ca politia nu era in drept sa caute in computerul si telefonul personal al suspectului, deoarece aceste dispozitive nu erau mentionate in mandat.
Curtea de Apel a anulat achitarea si a ordonat un nou proces, pe motiv ca mandatul a autorizat in mod corespunzator cautarea de informatii si ca nu a existat vreo incalcare a drepturilor enuntate la art. 8 din Carta. Cazul a ajuns insa in recurs la Curtea Suprema, care a procedat la o analiza minutioasa a problemei.
Astfel, inalta instanta a reamintit principiul conform caruia autorizatia de a perchezitiona o locatie include autorizatia de a cerceta locurile si obiectele din respectiva locatie.
Totusi, Curtea a apreciat ca acest principiu nu poate fi aplicat computerelor. In sprijinul acestei concluzii au fost aduse patru argumente: computerele stocheaza cantitati imense de informatii, dintre care informatii personale si biografice, ceea ce face distinctia intre a cauta intr-un computer si a cauta, de exemplu, intr-o servieta; computerele contin informatii generate automat, deseori nestiute de catre utilizator, iar acest lucru le permite investigatorilor sa acceseze detalii despre interesele, obiceiurile si identitatea acestuia – o trasatura fara corespondent printre „recipientele” materiale; computerele retin informatii pe care utilizatorul poate crede ca le-a distrus, ceea ce le face fundamental diferite fata de obiectele fizice; un computer conectat la Internet sau la o retea depaseste limitele unei locatii pentru care s-a emis un mandat.
Toate aceste argumente au condus la o concluzie care, in rezumat, stabileste ca, daca in cursul unei perchezitii, politistii descopera un computer in aria pentru care au mandat, il pot confisca, insa pentru a cauta informatii in el, trebuie mai intai sa obtina un mandat separat.
Totusi, in cazul prezentat, Curtea a permis ca informatiile obtinute fara mandat special sa fie admise ca probe. Instanta suprema a statului canadian a confirmat decizia Curtii de Apel, anuland achitarea si ordonand un nou proces. Corina Costea, avocatura.com
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!