Remunerarea unei activitati. Ce contracte se pot incheia?
Contractul individual de munca (CIM) este singura varianta prin care un salariat poate lucra pentru un angajator. Contractul de prestari servicii si cel de drepturi de autor pot aduce beneficii pentru ca reduc mult din contributiile platite, dar utilizarea lor este extrem de riscanta. Daca inspectorii recalifica munca prestata de o persoana, respectiv o considera angajat in loc de colaborator cu un contract de prestari servicii, atunci amenzile platite de angajatori pot ajunge pana la 20.000 de lei de persoana.
Contractul individual de munca (CIM) este cel in temeiul caruia o persoana fizica presteaza munca pentru si sub autoritatea unui angajator, in schimbul unei remuneratii denumita salariu, potrivit Codului muncii.
Ce tipuri de contracte se pot incheia pentru remunerarea unei activitati
„Cu titlu de exceptie, legislatia muncii anterioara anului 2003 prevedea in mod expres faptul ca, in anumite situatii, munca putea fi prestata si in baza unor conventii civile de prestari servicii, de exemplu, pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati ce nu depasesc, in medie, 3 ore pe zi, in raport cu programul lunar de lucru sau atunci cand activitatea este prestata in folosul asociatilor de proprietari sau, dupa caz, de locatari. Legislatia muncii aplicabila in prezent nu mai prevede aceasta exceptie de la regula conform careia munca se poate presta doar in baza unui contract individual de munca. Astfel, conform actualului cadru legislativ exista posibilitatea incheierii contractelor individuale de munca cu timp partial, indiferent de durata activitatii prestate. Astfel, ca exemplu, in lumina actualului Cod al muncii, este posibila incheierea unui contract individual de munca si pentru activitati a caror durata nu este mai mare de 1 ora pe zi”, spune Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea & Asociatii.
Prin urmare, ori de cate ori relatia contractuala dintre beneficiarul activitatilor si persoana fizica prestatoare a acestora este dependenta suntem in prezenta unui raport de munca. Acest raport nu poate exista in afara unui CIM. Cu alte cuvinte, raportul de munca se defineste, intre altele, prin caracterul dependent al activitatii desfasurate de salariat, in beneficiul si subordinea angajatorului sau.
„Sigur ca o persoana fizica poate incheia si alte tipuri de contracte, cum ar fi contractul de prestari servicii sau contractul de cesiune de drepturi de autor, atat timp cat inchierea acestor tipuri de contracte nu disimuleaza, de fapt, un raport de munca. Astfel, persoanele fizice ar putea incheia, in calitate de prestatori, contracte de prestari servicii conform normelor dreptului comun (Codul civil) pentru activitati ce au un caracter ocazional si care exclud subordonarea prestatorului fata de beneficiarul serviciilor. De exemplu, art. 10 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca activitatea de contabilitate poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii incheiate cu contabili autorizati, persoane fizice”, mentioneaza Mihai Anghel.
Avocatul de la Tuca Zbarcea si Asociatii adauga ca, de asemenea, persoanele fizice pot presta servicii in baza unor contracte civile, in principiu, in toate domeniile de activitate, ca o profesie obisnuita, insa in mod independent, deci fara a fi subordonati beneficiarului de servicii, atat timp cat aceste persoane sunt autorizate pentru prestarea unor astfel de activitati, de exemplu, persoanele fizice autorizate (PFA), si inregistrate la registrul comertului si organele fiscale.
„Evident, atunci cand esential intr-un raport juridic este achizitionarea drepturilor patrimoniale asupra unei opere originale de creatie intelectuala, se va putea incheia un contract de cesiune a drepturilor de autor. Astfel, persoanele fizice, in calitate de autori ai operei, vor putea incheia contracte de cesiune a drepturilor de autor, atunci cand se urmareste transmiterea drepturilor patrimoniale asupra unor scrieri literare, de exemplu, articole, contributii la reviste, lucrari stiintifice, etc., sau asupra unor programe pentru calculator, compozitii muzicale, opere fotografice, opere de arta grafica sau plastica (schite, design-uri, pictura), opere de arhitectura (planse, machete) etc”, precizeaza Mihai Anghel.
Cand si de ce prefera angajatorii alt tip de contracte pentru prestarea muncii de catre un angajat
Avocatul de la Tuca Zbarcea su Asociatii subliniaza ca, din pacate, exista situatii in practica in care, desi in esenta vorbim despre niste raporturi de munca veritabile, se apeleaza la incheierea altor tipuri de contracte decat contractul individual de munca, precum contractul de prestari servicii incheiat direct cu persoana fizica prestatoare, contractul de prestari servicii incheiat cu societatea cu raspundere limitata la care persoana fizica prestatoare este asociat unic, contract de cesiune a drepturilor de autor, etc.
„Tentatia <angajatorilor> pentru astfel de practici provine din regimul fiscal mai relaxat aplicabil contractelor de prestari servicii sau contractelor de cesiune a drepturilor de autor prin comparatie cu regimul fiscal aplicabil contractelor individuale de munca”, detaliaza Mihai Anghel.
Potrivit Legii nr. 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107, din 22 februarie 2013, care a intrat pe 25 februarie, nivelul contributiilor sociale obligatorii la pensii si somaj in cazul angajatilor au ramas la aceeasi valoare ca in 2012, astfel:
- cotele de contributie de asigurari sociale de 31,3% pentru conditii normale de munca;
- contributia la somaj de 1%, din care jumatate datorata de angajator si jumatate de angajat;
- angajatorii mai platesc o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, cuprinsa intre 0,15% – 0,85%, precum si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.
Citeste mai departe pe avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!