Propunerea legislativa prin care limba maghiara ar putea deveni a doua limba de comunicare in justitie, va fi analizata de Senat
De la finalul lunii trecute, o propunere legislativa de modificare a Legii 303/2004, initiata de doi deputati UDMR, a fost aprobata tacit la Camera Deputatilor, un pas lipsind ca limba maghiara sa devina a doua limba de comunicare in justitie. Astfel, proiectul a ajuns la Senat, unde urmeaza sa fie luat in discutie si sa se decida daca va deveni lege sau nu.
Concret, deputatii Arpad-Francisc Marton si Andra-Levente Mate spera sa modifice limba in care sunt redactate documentele din dosarele aflate pe rolul unor instante unde minoritatile au o pondere de cel putin 20%, dar si sa modifice o parte dintre examenele pe care le dau magistratii.
Cei doi deputati au nascocit cateva modificari si completari ale legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, in aparenta pentru punerea in aplicare a prevederilor art.9 Justitia al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr. 282/2007.
Cum pe 29 octombrie s-a indeplinit termenul de adoptare tacita a proiectului de lege initiat de acestia, Legea s-a considerat adoptata de Camera Deputatilor, in conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constitutie si ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputatilor. Propunerea 273/2013 urmareste modificarea art. 19 din Legea 303/2004, prin introducerea unui nou alineat, conform caruia „La cerere, auditorii de justitie pot sustine si un examen de cunoastere a limbii unei minoritati nationale la care se refera Legea 282/2007.”
Si acesta este doar inceputul schimbarilor propuse, intrucat, mai departe, art. 21 ar urma la randul lui sa primeasca un nou alineat: „Judecatorii stagiari si procurorii stagiari care au sustinut cu succes un examen de cunoastere a limbii unei minoritati nationale pot solicita cu precadere numirea la judecatoriile in raza carora minoritatea respectiva are o pondere semnificativa”.
Initiatorii s-au gandit insa si mai departe, art 30 cu un nou alineat decretand ca magistratii mentionati mai sus au cu siguranta prioritate in alegerea posturilor la acele judecatorii. Si, mai mult, la instantele si unitatile de parchet pe a caror raze o minoritate nationala are o pondere mai mare de 20%, vor trebui numiti doar magistratii care cunosc acea limba minoritara. Aceste modificari insa le vor pune cu siguranta bete in roate magistratilor care isi exprima optiunea de a profesa la o anumita instanta, dar nu au trecut cu succes de examenul de competente lingvistice.
Mai departe, initiatorii propun ca legea vizata sa uite de prevederile potrivit carora „Procedura judiciara se desfasoara in limba romana” si sa se specifice clar ca „actele procedurale se intocmesc in limba romana”. Exista astfel modificari care decreteaza limba in care se pot redacta cererile si inscrisurile din dosare. Astfel, se propune ca acestea sa poata fi redactate si in alta limba, minoritara, „sarcina traducerii acestora revenind instantei de judecata fara ca aceasta sa implice chletuieli suplimentare pentru cei interesati”.
Si, pentru ca toate aceste ultime modificari sa poata fi duse la indeplinire cu succes, in cadrul instantelor in raza carora ponderea locuitorilor apartinatori unei minoritati nationale depaseste 20%, trebuie sa existe personal care sa cunoasca limba acestor minoritati. Cum era de asteptat, propunerea a fost avizata negativ de Guvern, dar si de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta pentru ca in conditiile actuale justitiabilii au posibilitatea sa se exprime in fata unui tribunal in limba materna, prin intermediul unui interpret. Nicoleta Cristea, avocatura.com
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!