Recuperarea datoriilor de la clientii rau-platnici. Vezi metode
Atunci cand depaseste scadenta inscrisa in contract pentru indeplinirea unei obligatii de plata, un debitor devine rau-platnic. In cazurile in care termenul de plata sau scadenta nu sunt mentionate in contract, acesta este de 30 de zile calendaristice de la primirea facturii, a bunurilor sau de la receptionarea acestora. Dupa trecerea acestei perioade, persoanele juridice au la dispozitie patru metode legale prin care isi pot solicita plata datoriilor de la clientii rau-platnici.
1) Ce inseamna un client rau-platnic
Radu Sora, avocat coordonator al Sora & Asociatii, casa de avocatura membra a International Jurists, spune ca regula este ca un debitor devine rau-platnic din momentul in care depaseste scadenta inscrisa in contract pentru indeplinirea unei obligatii de plata si ca doar contractul, care reprezinta legea partilor, poate defini in mod corect acest moment.
Ce se intampla cand contractul nu exista, factura nu are scadenta sau momentul platii nu este reglementat in vreun fel? Cum determinam scadenta ca moment de la care debitorul poate fi considerat rau platnic?
„In aprilie 2013, Parlamentul Romaniei a publicat in Monitorul Oficial, Partea I, Legea nr. 72/2013 care a transpus in legislatia nationala prevederile Directivei 2011/7/CE privind combaterea intarzierii la plata in tranzactiile comerciale”, mentioneaza Radu Sora.
Aceasta lege a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013, intrand in vigoare la 5 aprilie 2013.
Potrivit Legii 72/2013, in relatiile dintre entitati private, cu exceptia celor intre entitati private si consumatori, termenul prevazut pentru cazurile in care termenul de plata sau scadenta nu sunt mentionate intr-un contract, este de 30 de zile calendaristice. Acest termen se calculeaza astfel:
- de la data primirii facturii;
- de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data primirii facturii nu este certa;
- de la data finalizarii procedurii de receptie, conform legii perioada de receptie poate dura cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor.
De asemenea, in raporturile dintre profesionisti, termenul de plata nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice, decat daca asa stipuleaza partile, iar aceasta clauza nu este abuziva pentru una dintre parti, potrivit Legii 72/2013.
Radu Sora precizeaza ca aceasta lege nu se aplica pentru creantele care urmeaza procedura insolventei.
2) Procedura Ordonantei de plata
Radu Sora mai spune ca, pentru sumele recunoscute de debitor sau a caror existenta poate fi probata de creditor fara dubii, prin inscrisuri, fara ajutorul altor mijloace de proba, in Noul Cod de Procedura Civila, care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, se prevede posibilitatea emiterii unei ordonante de plata, dupa parcurgerea unei proceduri sumare care debuteaza cu o notificare prin care se someaza debitorul ca in termen de 15 zile de la primirea acesteia sa efectueze plata debitului.
„Aceasta procedura prezinta avantajul de a fi cea mai rapida, in cazul in care debitorul nu depune intampinare, caci in aceasta situatie legea prevede un termen de solutionare de 45 zile de la depunerea cererii, dar se poate prelungi semnificativ daca intampinarea este depusa, si apoi, ordonanta emisa de judecator este atacata cu cerere in anulare”, detaliaza Radu Sora.
Pentru aceasta procedura trebuie platita o taxa de timbru fixa de 200 de lei, indiferent de valoarea litigiului, respectiv a sumei de recuperat.
3) Procedura Cererii de valoare redusa
Pentru sumele ce reprezinta debite mai mici de 10.000 de lei, persoanele juridice pot folosi procedura cererii de valoare redusa, reglementata de Codul de Procedura Civila, care se aplica de la 15 februarie 2013.
„Procedura solutionarii cererii de valoare redusa se caracterizeaza prin faptul ca este eminamente scrisa, se desfasoara in camera de consiliu, fara prezenta partilor. Eventuala infatisare a partilor este posibila doar cu titlu de exceptie”, detaliaza Radu Sora.
Astfel, pentru a se scurta timpul de solutionare, cererile se fac dupa un formular prestabilit.
„Procedura de solutionare urmeaza tiparul cerere – intampinare – raspuns la intampinare, insa din practica se observa ca si aceasta procedura se poate prelungi peste termenele prevazute de lege care insumate pot ajunge, si chiar depasi, 90 de zile. Doar inscrisurile sunt acceptate ca mijloace de proba. Nu este necesara parcurgerea unei proceduri prealabile si, din acest motiv, ar trebui sa fie cea mai rapida procedura”, adauga Radu Sora.
Avocatul mentioneaza ca, in acest caz, fiind vorba de o valoare redusa, taxa de timbru este cea mai putin costisitoare, respectiv de 50 de lei pentru cererile de pana in 2.000 de lei si de 200 de lei pentru cererile cu valoarea cuprinsa intre 2.000 si 10.000 lei.
Citeste mai departe pe avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!