Raspunderea penala a administratorului unei societati
Administratorul unei societati reprezinta persoana mandatata sa efectueze toate operatiunile necesare în vederea îndeplinirii obiectului si scopului acesteia, astfel încât modul în care acesta întelege sa îsi exercite atributiile traseaza într-o maniera decisiva rezultatele economico-financiare ale societatii.
Raspunderea administratorului trebuie analizata din trei perspective: raspunderea civila (unde pot interveni sanctiuni patrimoniale si/sau nepatrimoniale), raspunderea contraventionala (amenda contraventionala) si raspunderea penala (amenda si pedeapsa cu închisoarea).
Raspunderea penala a administratorului este reglementata de dispozitiile art. 271-275 si art. 2801 din Legea nr. 31/1990, care sub acest aspect apare ca o lege speciala. Elementul material al infractiunilor se concretizeaza, de regula, în actiuni, dar poate sa constea si într-o inactiune si/sau omisiune. Urmarea imediata a infractiunilor este crearea unei stari de pericol în raport cu activitatea societatilor, producându-se de cele mai multe ori si pagube materiale. Forma de vinovatie prezenta la infractiunile prevazute în Legea nr. 31/1990 este intentia directa sau indirecta, fapta savârsita din culpa nefiind incriminata. Pedepsele prevazute de legiuitor pentru infractiunile din Legea nr. 31/1990, republicata, sunt diferentiate în functie de gradul de pericol social al faptelor incriminate. Astfel, pentru unele infractiuni a fost prevazuta exclusiv pedeapsa cu închisoarea, iar pentru alte infractiuni o pedeapsa alternativa, închisoare sau amenda (în cazurile prevazute de art. 274 si 275 din Legea nr. 31/1990).
În conformitate cu dispozitiile art. 63 din Codul penal, cuantumul amenzii, fara a i se stabili limitele, când aceasta este prevazuta alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult un an este de minim 300 lei si maxim 15.000 lei. În situatia când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de un an, minimul special al acesteia este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei.
Potrivit dispozitiilor art. 281 Legea 31/1990: “Faptele prevazute în prezentul titlu, daca constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo.” Prin acest articol legiuitorul a stabilit caracterul subsidiar al acestor incriminari în raport cu dispozitiile Codului penal sau alte legi speciale.
Astfel, ori de câte ori faptele penale întrunesc atât elementele constitutive ale infractiunilor reglementate de Legea 31/1990, republicata, cât si ale altor infractiuni prevazute de Codul Penal sau alte legi speciale, va fi aplicabila o singura dispozitie penala, fara a exista un concurs ideal de infractiuni.
Aceasta dispozitie legala reprezinta o exceptie de la principiul specialitatii legii penale, “lex specialis derogate legi generali”, aplicându-se în toate cazurile legea mai grava. Av. senior, Radu COMANAC CA, Cristina Sandu, juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!