Medierea de la egal la egal, metoda de combatere a violentei in scoli
Educatia este importanta. Putini oameni sunt cei care contrazic aceasta afirmatie. O educatie potrivita (in comparatie cu una deficitara) va da un avantaj copiilor si le va deschide mai bine ochii catre toate oportunitatile pe care le au in viata. Educatia unui copil este fundatia pe care el sau ea se bazeaza atunci cand pleaca in lume pentru a-si construi o viata. Scoala joaca un rol major in punerea bazelor unei educatii solide, tocmai de aceea, parintii se bazeaza pe faptul ca aceste centre de invatare sunt sigure si benefice copiilor si ii pregatesc pentru viata de adult. Din nefericire, nu se intampla intotdeauna asa. De multe ori, in cartierele rau famate sau la periferii, scoala es te o adevarata zona de razboi.
Violenta in scoli este extraordinar de crescuta. Este din ce in ce mai evident ca fenomenul violentei in scoala este greu de controlat. Nu este numai problema Romaniei si acest lucru se constata cu fiecare atac armat in scoala, cu fiecare copil care aduce o arma de orice tip in scoala, cu fiecare incident soldat cu victime in randul elevilor. Violenta in scoli are ca radacini violenta din familie, violenta din societatea actuala, in general. Cand vom merge la sursa si nu la rezultat, atunci vom fi eficienti. Chiar si in medicina (ca un vast domeniu unde se face sau ar trebui sa se faca din ce in ce mai multa preventie) tot acest principiu se aplica.
Copiii, tinerii, in general, vad si copiaza modele care nu intotdeauna sunt pozitive. Ei capata un urias curaj daca, dupa ce au depasit niste bariere, niste inhibitii, nu se iau masuri de preintampinare. Cea mai buna masura este educatia facuta cu seriozitate, cu responsabilitate si nu altfel. Un parinte iresponsabil da societatii copii iresponsabili. Indeplinirea oricaror mofturi si lasarea lor, a copiilor, la voia sortii, la liberul arbitru, inseamna o fuga de raspundere, o lasitate sociala. Degeaba facem responsabile armate intregi de dascali, de directii de protectie a copilului, de organizatii de tot felul, de politisti si de agentii non-guvernamentale antidrog, daca nu responsabilizam familia. In egala masura, trebuie responsabilizat copilul insusi, tanarul de mai tarziu, iar asta se face numai prin educatie si instructie facute de familie, scoala, societate (in aceasta ordine).
Fenomenul de hartuire in scoli amplifica si stimuleaza violenta. Ce este hartuirea? Hartuirea este o forma de comportament agresiv, prin care o persoana, intentionat si repetat, cauzeaza altei persone o vatamare sau un discomfort. Hartuirea poate lua diverse forme, de la contact fizic agresiv, agresiuni verbale si pana la actiuni mai subtile. Persoana hartuita are deseori dificultati in a se apara fie datorita faptului ca nu este luata in serios si astfel nu primeste ajutor, fie ca, desi nu provoaca situatiile se vede atrasa in ele involuntar.
Problemele de siguranta adesea mentionate ca agresiune ce au loc in momentul cand tinerii fac abuz de putere includ: fuga, tachinarea, excluderea, lovirea, amenintarea, poreclele, barfa, batjocora, si toate celelalte forme de agresiune si hartuire (inclusiv cele care au loc pe internet). Desi auzim adesea spunand, “Lasa-i sa isi rezolve problemele singuri”, am vazut frecvent ca rezultatul acestei abordari a scapat rapid de sub control. Drept dovada, este crucial sa evitam aceste probleme si sa prevenim incidentele izolate de intimidare, ce dau nastere la un comportament distructiv sau daunator, si care devin in timp un mod de viata.
(…)
Prin intermediul medierii de la egal la egal, rezolvarea conflictelor devine o oportunitate de invatare, pe masura ce elevii sunt incurajati sa-si rezolve problemele si sa recunoasca faptul ca unele conflicte cer implicarea adultilor.
Mediatorii invata in timpul instruirii si prin exersarea aptitudinilor dobandite, iar elevii care valorifica metodele de mediere invata sa rezolve conflicte si isi dezvolta aptitudinile de comunicare in acest timp, urmarind comportamentul mediatorilor.
Desi exista numeroase studii pozitive privind aceste programe, folosirea medierii de la egal la egal pentru a raspunde la situatiile de hartuire are parte atat de dificultati, cat si de critici. Unele motive de ingrijorare se leaga de faptul ca medierea, care, dupa cum stim, incearca sa rezolve disputele fara sa arate vinovatul cu degetul, il poate astfel incuraja pe hartuitor, victimizandu-l in continuare pe cel care este hartuit si care se simte oricum, cel mai adesea, descurajat. Rezolvarea situatiei fara a recunoaste raul cauzat de hartuitor poate perpetua sentimentul de victmizare al elevului hartuit. Mai mult, mediatorilor tineri le lipseste adesea maturitatea emotionala si experienta psihologica necesare pentru a tine piept manipularii pe care hartuitorii o folosesc atat la scoala, cat si in sala de mediere. Unii comentatori au comparat hartuirea la scoala cu violenta domestica, facand referire in special la dezechilibrul de forte ce caracterizeaza ambele tipuri de situatii si la faptul ca amandoua se intind pe o anumita perioada de timp, nereducandu-se la un incident izolat. Aceleasi motive de ingrijorare se manifesta si fata de medierea conflictelor din mediul familial, in situatiile de violenta domestica.
Asta inseamna ca medierea nu poate juca niciun rol in rezolvarea problemei hartuirii? Nicidecum. Ea este eficienta in special in formele de mediere de la egal la egal, ce fac parte dintr-o suita de abordari si strategii aplicate in solutionarea conflictelor din scoli, cunoscute sub numele de ”practici de reabilitare” si definite astfel: un set de comportamente si practici orientate pe evidentierea punctelor forte a retelelor sociale si a relatiilor si pe cresterea nivelului de disciplina prin intermediul unui sistem educational si decizional incluziv. Concret, practicile de reabilitare cauta sa ii implice cat mai mult cu putinta pe cei afectati de decizii in procesul de luare a deciziilor, dar intr-un mod puternic structurat, care sa ofere sprijin si totodata control. Aceste practici pot lua diverse forme, incluse fiind: medierea de la egal la egal, mentoratul, consilierul scolar si sistemele de sustinere de la egal la egal, activitatile de grup si cercurile de discutii, construirea aptitudinilor de comunicare si conferintele, interventiile asemanatoare celor din cazurile de infractiuni sau din cadrul proiectelor de reabilitare juridice. Mediator, Adriana Viorica Mihai
Citeste articolul integral pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!