Alina Gorghiu, despre infiintarea Parchetului European
Senatul a spus DA, Camera Deputatilor a spus NU. Iar eu vreau sa explic situatia si amendamentele aduse proiectului de înfiintare a Parchetului European, caci despre el este vorba.
Chiar daca din partea Camerei Deputatilor a fost trimisa o opinie negativa în ceea ce priveste propunerea de regulament referitor la instituirea Parchetului European, cred în continuare ca este o institutie binevenita, cât timp amendamentele propuse de institutiile abilitate (CSM, Ministerul Justitiei, PICCJ) sunt sustinute si în etapele de negociere si analiza.
România se pare ca este singurul stat care a emis atât o opinie pozitiva, cu rezerve, din partea Senatului, cât si una negativa prin Camera Deputatilor.
Si totusi, de ce avem nevoie de un Parchet European?
Conform statisticilor primite de la statele membre de Oficiul de Lupta Antifrauda (OLAF), biroul anti-frauda al UE, se pare ca furturile anuale din fondurile UE se ridica la suma de 500 de milioane de euro, dar este posibil ca cifra reala sa fie mult mai mare.
Tot OLAF arata prin rapoartele sale din ultimii 13 ani ca rata condamnarilor în justitie variaza de la unele state la altele, fiind cuprinsa între 5% si 90%. Media la nivelul Uniunii este sub pragul de 50%.
Este unul dintre motivele pentru care, în acest moment, 17 din cele 28 de state membre nu au formulat punct de vedere negativ cu privire la aceasta propunere. În total sunt 54 de voturi la nivelul UE, iar cele 11 state care au formulat puncte de vedere negative aveau 19 voturi alocate.
Ce spune Regulamentul de instituire a Parchetului European? Principalul obiectiv este crearea unei entitati care va avea competentele si resursele necesare pentru a cerceta, a urmari penal si a trimite în judecata persoanele învinuite de savârsirea infractiunilor de frauda sau de alte activitati ilicite care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, atât la nivel national, cât si transfrontalier.
Parchetul European va coordona si supraveghea cercetarile si va întreprinde acte de urmarire penala. Parchetul European va putea exercita în fata instantelor competente ale statelor membre actiuni, putând formula inclusiv actul de inculpare sau alte cai de atac pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive.
Sa analizam acum amendamentele.
În punctul de vedere exprimat, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) observa un lucru important atunci când analizeaza modalitatea de numire a procurorilor europeni delegati. Astfel, ar trebui ca selectarea acestora sa se poata face doar din rândul procurorilor care au dobândit acest statut conform dreptului national, pentru a nu se genera discutii cu privire la modificarea legislatiei în materie.
Un alt aspect important este acela ca instantele nationale vor efectua controlul judiciar, adica hotarârile Parchetului European vor putea fi constestate în fata unei instante nationale.
Doua aspecte importante care se cer a fi analizate în momentul în care se fac dezbateri într-un stat membru cu privire la un regulament sunt respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.
Cu privire la subsidiaritate, cred ca în forma actuala propunerea de regulament nu încalca prinicipiul, pentru ca obiectivul propus, si anume urmarirea penala unitara la nivelul UE a infractiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, poate fi atins cel mai bine la nivelul Uniunii, într-un sistem unitar, prin înfiintarea acestui nou organism.
Si principiul proportionalitatii este respectat, deoarece domeniul de aplicare al acestei propuneri se limiteaza la ceea ce e strict necesar pentru atingerea obiectivelor, aceasta optiune aducând atingere minima sistemelor juridice si structurilor institutionale ale statelor membre.
Asadar, din moment ce pozitia preliminara exprimata de România a fost una favorabila, iar proiectul se afla în continuare în dezbatere, analiza si consultare, cred ca ar trebui sa profitam de aceasta perioada si sa formulam amendamente care ar putea aduce îmbunatatiri modului de functionare si organizare a Parchetului European.
Insa, data fiind aceasta situatie, când opiniile statelor membre sunt împartite, potrivit Tratatului privind Uniunea Europeana, Comisia Europeana trebuie sa hotarasca daca propunerea va fi mentinuta sau retrasa. Daca e mentinuta, ceea ce este posibil sa se întâmple, va putea fi respinsa cu o majoritate de voturi exprimate în Parlamentul European.
Si totusi, printre amendamentele propuse de PICCJ si de Senat pe care le consider bune, amintesc: necesitatea excluderii subordonarii ierarhice a procurorilor europeni delegati conducatorilor unitatilor de parchet interne si excluderea posibilitatii de a instrumenta cauze la nivel national, deoarece aceste doua situatii ar putea afecta independenta procurorilor.
Tot cu privire la procurori (procurorul european, adjunctii si procurorii delegati), acestia ar trebui sa aiba un statut similar magistratilor CJUE, sa nu li se aplice statutul functionarilor UE si sa existe norme clare de angajare a raspunderii lor.
În plus, PICCJ subliniaza faptul ca este necesara instituirea unor norme mai clare privind controlul judecatoresc al actelor Procurorului European si ca trebuie avuta în vedere si problema recuperarii cheltuielilor judiciare avansate de catre statele membre. În final, vreau sa remarcati ca, de principiu, amendamentele formulate de institutiile carora li s-a cerut punctul de vedere vin doar sa clarif
ice sau sa completeze prevederile pe care le are în acest moment propunerea de regulament, ceea ce înseamna ca Parchetul European este dorit de România, dar cu amendamente. Deputat Alina Gorghiu, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!