RIL admis. Procedura aprobarii tacite nu este aplicabila in cazul autorizatiilor de construire, certificatelor si documentatiilor de urbanism
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a formulat un recurs in interesul legii (RIL) ce vizeaza interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la autorizatiile de construire, certificatele de urbanism si documentatiile de urbanism prevazute in art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in art. 29 si 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare. RIL-ul a fost admis de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari, s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la caracterul actiunii in pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare a unui bun imobil si stabilirea competentei teritoriale in judecarea acestei actiuni.
Astfel, intr-o prima orientare jurisprudentiala, se considera ca prevederile din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile autorizatiilor de construire, certificatelor de urbanism si documentatiilor de urbanism prevazute in art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in art. 29 si 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe de alta parte, intr-o a doua orientare jurisprudentiala, se considera ca procedura aprobarii tacite reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare,se aplica si cu privire la autorizatiile de construire, certificatele de urbanism si documentatiile de urbanism prevazute in art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in art. 29 si 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca prima orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii, considerand ca procedura aprobarii tacite este aplicabila doar in privinta certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, permiselor si autorizatiilorprevazute de art. 24 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilizate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia acordului de mediu, precum si avizelor si acordurilor prevazute de art. 7 alin. (20) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia actelor de autoritate emise de autoritatile pentru protectia mediului.
Procedura aprobarii tacite nu este aplicabila certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire prevazute de art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si nici documentatiilor de urbanismprevazute de art. 45 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare, refuzul autoritatii administratiei publice de a emite in termenul legal aceste documente putand fi atacat de persoana vatamata in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Mai exact, procurorul general a aratat ca notiunea de autorizatie, astfel cum aceasta este conceptualizata legal prin art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003, conform caruia autorizatia se emite solicitantului pentru a i se permite acestuia desfasurarea unei activitati, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, restrange sfera de aplicare a dispozitiilor art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta ce prevad ca „procedura aprobarii tacite se aplica tuturor autorizatiilor emise de autoritatile administratiei publice”, cu exceptiile expres si limitativ prevazute prin acest text de lege.
Autoritatile administratiei publice emit nu numai autorizatii privitoare la desfasurarea unei activitati, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, ci si alte tipuri de autorizatii, cum sunt autorizatiile de construire in baza carora titularul acestor autorizatii edifica constructii, dar edificarea unei constructii in baza autorizatiei de construire emise in temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu are semnificatia desfasurarii unei activitati in sensul dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta, deoarece sintagma „desfasurarea unei anumite activitati, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii” implica un caracter de permanenta si are in vedere eliberarea de catre autoritatile administratiei publice a autorizatiilor care permit comerciantilor desfasurarea unor activitati permanente, ca profesie, iar nu a unor activitati ocazionale.
Prin urmare, referindu-se la continutul normativ al prevederilor relevante din domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, procurorul general a aratat ca, exceptand situatiile in care o dispozitie normativa speciala permite expres aplicarea procedurii aprobarii tacite, in toate celelalte cazuri, tacerea administratiei, constand in nesolutionarea cererii in termenul legal – act administrative asimilat, in filozofia art. 2 alin. (1) lit. h) si art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 – poate fi atacata in cadrul contenciosului de plina jurisdictie, pe calea actiunii prevazute de art. 8 alin. (1) din aceeasi lege.
In virtutea principiului specialia generalibus derogant, dispozitiile legale speciale cuprinse in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica cu prioritate in materia autorizarii executarii de constructii, derogand de la dispozitiile legii-cadru in materia aprobarii tacite.
Daca intentia legiuitorului ar fi fost aceea ca procedura aprobarii tacite sa fie aplicabila tuturor acordurilor, avizelor si autorizatiilor solicitate in temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si documentatiilor de urbanism prevazute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare, ar fi prevazut in mod expres aceasta, astfel cum a procedat in cazul avizelor si acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism ori in cazul avizelor, acordurilor si autorizatiilor prevazute de art. 24 din Legea nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
In fine, s-a aratat ca aceasta modalitate de interpretare si aplicare a legii nu aduce atingere principiilor consacrate de art. 21 si 52 din Constitutie, republicata, ci, dimpotriva, drepturile fundamentale sunt valorificate in cadrul procedurii de drept comun, instituite prin Legea contenciosului administrative nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie:
„Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca procedura aprobarii tacite nu este aplicabila in cazul autorizatiilor de construire, certificatelor de urbanism si documentatiilor de urbanism prevazute in art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in art. 29 si 44 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare”. Rodica Buliga, avocatura.com
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!