Consilierul ministrului Finantelor, considera ca reducerea CAS ar fi o gura de oxigen pentru economie
Reducerea contributiilor de asigurari sociale /CAS/ de la 1 ianuarie 2014 ar avea implicatii productive si ar fi o gura de oxigen pentru economie, de aceea nu trebuie privita doar prin prisma calculelor strict contabile, afirma, într-un interviu acordat AGERPRES, Cosmin Marinescu, consilier al ministrului Finantelor pe probleme de politici economice, conferentiar universitar doctor la Facultatea de Economie a ASE Bucuresti.
În conditiile în care studiile si evaluarile care arata ca impozitarea muncii este cea mai importanta povara cu care se confrunta întreprinzatorii, Cosmin Marinescu atrage atentia ca expansiunea bugetara poate sufoca economia, mai ales atunci când cresterea bugetului este finantata prin intensificarea poverii fiscale. Asemenea riscuri sunt cu atât mai proeminente într-un context economic fragil, asa cum este evolutia economica post-criza, când mediul de afaceri resimte acut nevoia de stimulente economice.
AGERPRES: Care ar fi impactul bugetar în cazul unei reduceri cu trei puncte procentuale a CAS de la 1 ianuarie 2014? Care este impactul bugetar pentru un punct procentual de reducere a CAS si cum s-ar reflecta atât pe partea de venituri, cât si pe partea de cheltuieli bugetare?
Cosmin Marinescu: Un raspuns scurt si la obiect ar trebui sa faca apel la o simpla abordare contabila, în virtutea careia impactul bugetar net pentru un punct de reducere a CAS este de circa 680 de milioane de lei. Suma provine din faptul ca, pe de o parte, veniturile bugetare se vor reduce cu circa un miliard de lei, în timp ce, pe de alta parte, va interveni o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 de milioane de lei. Astfel, strict contabil, reducerea CAS la angajator cu trei puncte procentuale va avea un impact bugetar net de circa doua miliarde de lei. Totusi, calculele nu trebuie sa se opreasca aici si cu atât mai putin logica economica. Asa cum am aratat si cu alte ocazii, disponibilitatile financiare ramase la dispozitia angajatorului se vor reflecta, relativ rapid, în alte categorii de încasari bugetare: impozit pe profit, TVA, noi contributii potrivit cheltuielilor salariale suplimentare etc. Astfel, potrivit ipotezelor si calculelor realizate în cadrul MFP, impactul bugetar ar putea sa coboare undeva la 500 – 550 milioane de lei pentru fiecare punct procentual de reducere a CAS.
Stim foarte bine ca, pe fondul crizei economice, oamenii de afaceri invoca sistematic ‘decapitalizarea financiara’ a afacerilor lor. Astfel, reducerea CAS va dobândi implicatii productive si va fi o gura de oxigen pentru mediul de afaceri. Iar o asemenea ‘capitalizare fiscala’ se va vedea în cresterea investitiilor si crearea de locuri de munca. De aceea, în opinia mea, reducerea CAS necesita orientarea atentiei, dincolo de abordarea contabila, mai degraba asupra economiei decât asupra bugetului statului. În esenta, astfel de masuri care avantajeaza economia afecteaza, la o prima vedere, bugetul statului. Însa, daca vom cauta doar acele masuri care nu afecteaza bugetul statului, atunci trebuie sa ne fie clar ca acestea nu vor avea nici potentialul de a stimula relansarea economica si nici pe acela de a sprijini mediul de afaceri. Aceeasi discutie a fost, daca ne amintim, si în legatura cu introducerea cotei unice de impozitare. În perioada 2004 – 2005, multi au criticat vehement introducerea cotei unice, pe motiv ca va distruge bugetul statului.
Citeste interviul integral pe agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!