Camera Deputatilor a adoptat tacit proiectul de lege prin care limba maghiara ar putea deveni a doua limba oficiala in justitie
Pe 29 octombrie s-a îndeplinit termenul de adoptare tacita a unui proiect de lege initiat de catre doi deputati UDMR prin care se dorea oficializarea utilizarii limbilor minoritatilor nationale în cadrul proceselor judiciare. Astfel, limba maghiara are mari sanse sa devina a doua limba oficiala în justitie.
Marton Arpad si Mate Andras au initiat o propunere legislativa pentru punerea în aplicare a prevederilor art.9 Justitia al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr.282/2007. Proiectul stipuleaza ca judecatorii si procurorii stagiari pot da un test de competenta lingvistica în limba unei minoritati, iar daca trec testul, „au prioritate în alegera posturilor de la judecatoriile în a caror raza minoritatea nationala respectiva are o pondere semnificativa”.
Mai mult, necunoasterea limbii unei minoritati poate deveni un obstacol care doreste sa-si exercite meseria într-o zona în care minoritatea respectiva are o pondere semnificativa. „Pentru posturile vacante care necesita cunoasterea limbii unei minoritati nationale pot participa doar candidatii care au sustinut un examen de cunoastere a limbii minoritatii nationale respective”, stipuleaza proiectul respectiv.
În al treilea rând, cererile si probele într-un dosar vor putea fi depuse si în limba minoritatilor, iar cheltuielile de traducere ar urma sa fie suportate de catre bugetul de stat.
Propunerea a fost avizata negativ de catre Guvern si de catre Consiliul Superior al Magistraturii. În punctul de vedere al CSM, se arata ca România si-a îndeplinit obligatiile asumate prin semnarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, întrucât fiecare cetatean român are posibilitatea sa se exprime în fata unui tribunal în limba materna, prin intermediul unui interpret.
De asemenea, prevederile proiectului exced limitele contitutionale. Astfel, articolul 128 prevede ca „(1) Procedura judiciara se desfasoara în limba româna. (2) Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor de judecata, în conditiile legii organice. (3) Modalitatile de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel încât sa nu împiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati. (4) Cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limba româna au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi în instanta si de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.”
Camera Deputatilor nu este , însa, for decizional, Senatul având posibilitatea de a amenda sau de a respinge legea. Filip Stan, romaniatv.net
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!