Scoala profesionala vs piata muncii
Cele mai multe meserii pentru care sunt pregatiti elevii în învatamântul profesional din România nu sunt cautate de angajatori. În schimb, pentru specializarile cerute, sistemul nu ofera calificare.
Pentru 48 de ocupatii cautate pe piata muncii nu se ofera pregatire în scolile profesionale si tehnologice sau postliceale din România. În schimb, se pregatesc elevi în învatamântul vocational pentru alte 20 de ocupatii care nu mai sunt cerute de angajatori în prezent. Aceasta este concluzia Raportului privind corelarea ofertei educationale si formare profesionala cu cerintele pietei muncii, realizat de Blocul National Sindical (BNS) în cadrul proiectului „Catalizatori pentru formare profesionala”, prezentat ieri în cadrul unei conferinte.
Studiul a încercat sa arate cât de mare este discrepanta între specializarile cu care ies elevii din învatamântul profesional si cererea de pe piata muncii la ora actuala, discrepanta ce reprezinta una dintre cauzele somajului ridicat în rândul tinerilor. Astfel, la nivel national, specialistii BNS au constatat ca pregatim prea multi secretari si specialisti din domeniul salarizarii si administrativ, dar si tehnicieni în diferite domenii, de la telecomunicatii, radio si TV, la veterinari sau operatori pentru traficul naval si aerian. Aceasi raportare la cererea transmisa de angajatori a numarului elevilor scolarizati anul trecut în licee tehnologice, scoli profesionale sau posliceale arata ca nu formam destui muncitori în industria extractiva si constructii, de textile, blanuri si piele, si nici destui zugravi, vopsitori, curatatori de fatade, agenti si brokeri în vânzari sau casieri.
Practic, aproape 70% dintre elevi se pregateau anul trecut în specializari precum tehnicieni în stiintele ingineresti – 50.000 de elevi, asistenti medicali si moase – 18.000 elevi, agenti în centre de informare si functionari în domeniul salarizarii – 12.000, respectiv tehnicieni în domeniul telecomunicatiilor, al radiodifuziunii si televiziunii – aproape 9.000 de elevi.
Neconcordante regionale
La nivel regional, analiza BNS arata unde exista cele mai mari dezechilibre în acest raport educatie-piata muncii. Pentru 2012, se evidentiaza doua ocupatii în care sunt pregatiti foarte multi elevi fata de potentialul de angajare. Astfel, se pregatesc si de 33 de ori mai multi elevi decât este nevoie pentru meseria de asistenti medicali si moase, cum este în cazul regiunii de Sud-Est a României. Pentru Nord-Vestul tarii si pentru Bucuresti, nici macar nu exista potential de angajare, dar sunt scolarizati mii de elevi. Aceeasi problema o gasim si pentru ocupatia tehnicieni în stiintele ingineresti: în regiunea Sud-Vest Oltenia se pregatesc pentru aceasta meserie de 135 de ori mai multi elevi decât ar fi nevoie.
Reticenta si din partea patronilor
Situatia a aparut ca urmare a faptului ca scolile organizeaza cursuri si au programe scolare adaptate la posibilitatile de instruire practica pe care le au, nu la cerintele pietei, sustine Dumitru Costin, presedintele BNS. De asemenea, multi angajatori sunt reticenti sa asigure practica de specialitate la ei în firme. Pe de alta parte, nici managementul sistemului de învatamânt nu exceleaza în a forta parteneriatul cu unitatile economice si a asigura aceasta componenta esentiala a procesului de pregatire a tinerilor.
Consecinta este organizarea unor cursuri pentru ocupatii fara cautare pe piata muncii, pregatirea practica lasa de dorit sau este semi-inexistenta si duce la rezultate negative: competente slabe, capacitate de ocupare redusa, lipsa de resurse umane calificate corespunzator si productivitate slaba, a explicat în cadrul conferintei unul dintre autorii studiului, Radu Soviani.
Tania Grigore, directorul Directiei Egalitate si Ocupare de sanse din cadrul Ministerului Muncii, spune ca necorcodanta dintre oferta educationala si cerinta de pe piata muncii genereaza cei mai multi someri. Oficialul a mentionat si câteva solutii.
„Diversificarea competentelor profesionale ale lucratorilor va contribui la mentinerea locurilor de munca, la adaptarea la noile tehnologii economice, si nu în ultimul rând la cresterea participarii populatiei adulte la formarea profesionala continua, care în momentul de fata este de 1,4%. Din punctul meu de vedere, nu acesta este nivelul real. Foarte multi respondenti nu considera ca activitatea pe care o fac este de formare profesionala continua daca nu se termina cu un certificat autorizat, deci cu o diploma, cu toate ca la nivelul firmelor se face foarte multa formare”, a spus Grigore, care a adaugat ca trebuie sa se adapteze programa scolara la cerintele de pe piata muncii. La rândul sau, senatorul Liviu Pop, fost ministru al Educatiei si presedintele Comisiei de Munca din Senat, a spus ca este nevoie de un efort sustinut de ambele parti, institutii si angajatori, pentru a corela scoala cu piata muncii. În acest sens, Pop a explicat ca doar 9.000 de unitati scolare au reusit sa încheie un parteneriat cu un agent economic, în asa fel încât sa avem învatamânt profesional în acest an scolar, reiterând propunerea de introducere a Bac-ului profesional.
„O buna parte a absolventilor de liceu nu reuseste sa ia Bacalaureatul si se îndreapta spre postliceale. E înca un argument în plus ca în România trebuie sa avem cel putin doua diplome de Bac, cel normal si cel profesional”, este de parere Pop. Ioana Nicolescu, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!