Cum sunt pedepsiti clientii fideli ai bancilor? Cu comisioane
Nicaieri în Europa nu veti gasi banci care sa perceapa comisioane de retragere de numerar la scadenta depozitului. În România, sase dintre cele mai mari institutii de credit îsi pedepsesc în acest mod clientii fideli. Nu este singurul comision pentru ca sunt banci unde scoti sute de lei din buzunar pentru a acoperi costurile unui depozit pe trei sau sase luni.
Nici macar una dintre cele mai mari 15 banci din România nu mai ofera randamente la depozitele în lei care sa permita clientilor sa se aleaga cu un minim câstig real la scadenta. Sursa acestui fenomen nu este doar scaderea abrupta a dobânzilor pentru depozitele în lei care au ajuns, pe medie, sub 4% pe an, ci si nivelul extrem de ridicat al comisioanelor practicate de majoritatea bancilor.
Doar doua banci de talie foarte mica (Banca Feroviara si TBI Bank) mai ofera randamente care sa permita clientilor cu depozite în lei sa se aleaga cu un minim câstig real dupa scadenta. Conform calculelor Capital, nici macar una dintre cele mai mari 15 institutii de credit, care aduna peste 95% din totalul depozitelor din România, nu mai poate fi atractiva pentru un client care asteapta sa si câstige ceva din plasarea economiilor. La un depozit în valoare de 5.000 de lei constituit pe o perioada de trei luni, adica cea mai utilizata scadenta, pierderile reale ajung pâna la 58 de lei.
Mai mult, în cazul uneia dintre cele mai mari banci, adica Unicredit, depozitul pe trei luni aduce chiar si pierderi nominale, adica retragi, la propriu, mai putini bani decât ai depus. În cazul celorlalte scadente clasice, adica 1 luna, 6 luni si un an, situatia este chiar mai trista, având în vedere ca dobânzile sunt mai mici, netrecând de 3,5%, în medie.
Valul de reduceri de dobânzi s-a pornit la doar o saptamâna dupa ce Banca Nationala a României a intrat într-un ciclu de relaxare monetara, care presupune reducerea dobânzii de politica monetara, în fapt costul la care bancile comerciale se împrumuta saptamânal de la BNR. Scopul declarat al BNR, exprimat raspicat de guvernatorul Mugur Isarescu, a fost acela de a încuraja creditarea prin reducerea costurilor. Bancherii au înteles însa cu totul si cu totul altceva.
Un depozit nu vine niciodata singur
Dobânzile mici nu sunt însa singurul motiv pentru care depozitul bancar a devenit total nerentabil, pentru ca deviza „mai bine un comision sigur decât un credit riscant“ continua sa conduca politica mai multor banci din România. Astfel, dintre cele mai mari 15 institutii de credit analizate de Capital, doar cinci (Alpha Bank, Carpatica, Volksbank, Banca Transilvania si CEC Bank) au comisioane 0 pentru depozite. Restul percep cel putin o taxa fixa lunara de deschidere ori de administrare a depozitului.
Mai mult, exista în continuare banci care percep comision de retragere de numerar clientilor care aleg sa scoata banii la scadenta. Cu alte cuvinte, ei îsi penalizeaza clientii pentru fidelitate. Capital a mai scris si în alte rânduri despre acest comision absurd, care, la un moment dat, era aplicat de majoritatea bancilor. De la începutul acestui an, numarul lor s-a redus însa. În acest moment, mai percep un comision de 0,5% pentru retragerea la scadenta (circa 25 de lei la un depozit de 5.000 de lei constituit pe 3 luni) doar sase banci, adica Millennium Bank, Garanti Bank, Unicredit Tiriac, ING, BCR si BRD. Dintre acestea, Unicredit Tiriac detine si recordul în ceea ce priveste comisionul lunar de administrare, care ajunge la 7,5 lei.
Înainte de a opta pentru un produs de economisire sau altul, este sa bine sa stiti ca depozitele nu pot fi deschise fara un cont curent unde sunt tinuti efectiv bani. Din aceasta dualitate vin si costurile suplimentare. Majoritatea bancilor percep taxe si comisioane pentru deschiderea si administrarea conturilor. Sunt însa si banci la care platesti doar la început o suma fixa. În aceasta categorie se încadreaza însa doar Banca Transilvania, Raiffeisen, CEC Bank si OTP, unde comisionul lunar de administrare a contului este zero. La polul opus se afla Unicredit Tiriac, unde comisionul lunar este de 2 euro sau echivalent lei în functie de moneda depozitului. În cazul Millennium, comisionul lunar pentru depozitele în euro este de 8 lei sau 2 euro, însa aici este vorba de doua conturi curente, unul în euro si înca unul în lei, deoarece nu se poate deschide un cont curent în euro fara înca un cont în lei.
Pe medie, comisioanele de administrare sunt undeva la 0,5 euro si, respectiv, 3 lei. Pe de alta parte, absolut toate bancile percep un comision de deschidere a contului care variaza între 3 si 5 lei. Doar la Banca Transilvania comisionul de deschidere a contului poate fi zero, în cazul în care alegeti sa va retrageti banii printr-un card emis de banca. Cardul nu presupune costuri suplimentare de emitere sau pentru tranzactii.
Pierderi pe toata linia
Despre eventuala nevoie de lei pe care bancile o au în România vorbesc de la sine actiunile pe care ele le-au întreprins în zona creditelor acordate populatiei. La mai bine de o luna de la taierea dobânzii-cheie de catre BNR, la 4,5%, doar Volksbank, CEC, BCR si Alpha Bank au redus dobânda la creditele în lei. În ciuda faptului ca la ora actuala creditarea se face exclusiv în lei, dobânzile la împrumuturile în moneda nationala au înca niveluri foarte înalte.
Astfel, cu cele câteva exceptii mentionate, bancile arata ca nu vor sa dea credite, motiv pentru care nici nu au nevoie de lichiditati. În plus, cu ajutorul BNR si al inflatiei în scadere, institutiile de credit reusesc sa se finanteze din alte surse, mentinând sau chiar crescând marjele de dobânda (diferenta dintre dobânzile la depozite si cele la credite). Atunci când te poti împrumuta de la BNR sau de pe piata interbancara la o rata Robor de 3,8%, ce sens are sa mai remunerezi si economiile populatiei cu 4%? Dobânzile la care bancile ofera împrumuturi sunt de 10%-12% sau chiar 20%, iar marjele devin impresionante.
Cu o inflatie anualizata de 4,4% si dobânzi real negative de mai bine de un an, populatia fidela unei banci constata, acum, ca este platita cu aceeasi dobânda cu care ar fi remunerata daca ar avea economiile în euro sau dolari. Dobânzile la depozite au ajuns la noi minime istorice. Doar patru banci mai au dobânda de 5% sau usor peste – Marfin, Feroviara, TBI Bank si Piraeus Bank. Majoritatea bancilor practica remunerarea dobânzilor la depozitele populatiei la acelasi nivel sau chiar sub nivelul dobânzii-cheie a BNR, de 4,5%. Bancile din top 5 (mai putin BRD) practica dobânzi sub 4%, câteva dintre ele ajungând chiar si sub nivelul ratei Robid la trei luni (rata la care bancile îsi plaseaza lichiditati între ele), de 3,35%.
Aceasta este însa doar una dintre fatete, întrucât bancile au umblat si la dobânzile clientilor care au deja un depozit constituit. Acestia au ajuns sa aiba dobânzi chiar mai mici de 2%. Prevalându-se de faptul ca „sunt la moda dobânzile fixe“, bancile ajung sa practice pentru clientii vechi o serie de dobânzi variabile, care au ajuns la niveluri incredibile: 1,75% la depozitul pe trei luni mai mic de 20.000 de lei pentru persoane fizice de la BCR. La Raiffeisen Bank, la acelasi tip de depozit, dobânda este de 2,2%.
La multe alte banci, nivelul dobânzilor variabile nici nu mai este afisat în lista de comisioane si dobânzi, singurele trecute fiind cele fixe, la produsele noi, chiar daca dupa trei luni rata „fixa“ se actualizeaza cu o alta, mai mica decât cea initiala, iar produsul nou este vesnicul depozit la termen cu plata lunara sau la scadenta a dobânzii.
1,7 procente este dobânda penibila pe care o primesc clientii anumitor banci mari
0,5 procente din valoarea întregului depozit trebuie sa platesca unii clienti pentru a-si retrage banii
„Suntem atenti ca, atunci când dozam masurile noastre, sa nu se ajunga în situatia ca bancile sa reduca dobânzile la depozite. Unele si asa au întrecut masura.” Mugur Isarescu, guvernator, BNR
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!