Fondul Proprietatea – primul pas spre lichidare
Pentru Fondul Proprietatea, actuala oferta de rascumparare de actiuni înseamna primul pas spre lichidare. Valorificarea activelor pentru beneficiul actionarilor nu va compensa, însa, pierderile fostilor proprietari.
Fondul Proprietatea a decis sa rascumpere 600 de milioane de actiuni din piata, la pretul de un leu. Stirea este foarte buna pentru actionarii FP si chiar pentru cei care au disponibilitatea sa cumpere acum actiuni pentru a participa apoi la oferta FP. Chiar daca nu va putea fi acoperita toata cererea, actiunile vor fi rascumparate proportional cu suprasubscrierea, astfel încât toti cei care participa la oferta din perioada 15 octombrie – 4 noiembrie sa primeasca macar o parte.
Decizia managerului de fond Franklin Templeton, aprobata de actionari, ridica totusi câteva semne de întrebare legate de activitatea FP si de durata de viata. Putem spune ca este începutul sfârsitului pentru Fond, în conditiile în care se angajeaza tot mai multe plati catre actionari, care presupun vânzare de active din portofoliu pentru a obtine cash.
În primul rând, trebuie mentionat ca ceea ce se întâmpla la Fondul Proprietatea nu este ceva ilegal. Dimpotriva, este un lucru normal în capitalism, fondurile de investitii sunt create atunci când un grup de investitori decide ca are bani care trebuie pusi la treaba, este cautata o activitate care sa aduca profit si se poate stabili de la bun început o durata de viata.
Problema FP este alta. Fondul a luat fiinta ca vehicul de despagubire a fostilor proprietari, iar activele din portofoliu sunt pachete de actiuni la companii detinute de statul român. Nu au fost investitori care sa îsi puna economiile laolalta, ci institutii ale statului care trebuie sa repare o nedreptate de pe vremea comunistilor.
Înfiintat în 2005, Fondul Proprietatea facea parte dintr-un program de despagubiri de peste 3 miliarde de euro. La momentul în care statul român si-a terminat actiunile detinute, erau rezolvate prin oferirea de titluri ale FP 11.350 de dosare. Numarul total al cererilor de despagubiri înregisrate era de peste 74.000, dintre care au fost solutionate putin peste 25.000. Valoarea despagubirilor prin FP a fost de 114, miliarde lei, iar numerar, 616 milioane lei.
Fostii proprietari s-au pierdut pe drum
Problema statului este ca nici macar dosarele solutionate nu sunt toate „curate“, fiind descoperite multe nereguli referitoare la certificatele de mostenitor (care lipseau). Mai mult, multi câstigatori ai despagubirilor nici macar nu mai erau fosti proprietari, ci cumparatori ai drepturilor litigioase. Cu alte cuvinte, procesul de despagubire pornise pe un drum gresit de la bun început. Iar statul român ramâne cu o mare problema: mai are de despagubit zeci de mii de fosti proprietari, valoarea despagubirilor fiind de circa 15 miliarde euro. Si, evident, una dintre modalitati va fi tot crearea unui fond national, de aceasta data funciar, cu terenuri agricole prin toata tara.
Dar sa vedem cum a functionat recuperarea banilor prin Fondul Proprietatea. Fostii proprietari s-au gasit în posesia unor actiuni cu valoare nominala de un leu, cu care nu aveau ce face. FP s-a listat la bursa abia în 2011, adica la sase ani de la înfiintare. Valorificarea titlurilor nu era posibila anterior decât prin vânzare directa. Dar la preturi mult sub cea nominala de un leu. Cotatia de pe piata „secundara“ a coborât pâna la un minim de 0,2-0,25 lei, dar putem estima ca media s-a situat la 0,4-0,5 lei. Oricum, despagubitii au pierdut cel putin jumatate din valoarea primita înapoi de la statul român.
Nici listarea nu a rezolvat problema valorificarii. Cotatia, de la BVB acum, a actiunilor FP s-a situat înte 0,4 si 0,6 lei în cea mai mare e perioadei scurse de la listarea din ianuarie 2011. Iar discountul fata de valoarea activului net a fost mai mereu în jur de 50%. Titlurile au crescut semnfiicativ doar anul acesta, cu peste 40% fata de finalul anului trecut si s-au apropiat de 0,8 lei abia dupa anuntul ofertei de rascumparare.
În prezent, principalii actionari sunt cei institutionali straini, care detin 58,6% dintre actiuni. Persoanele fizice române mai au un pachet de 22,65%, actionarii institutionali români au 8,56%, iar persoanele fizice nerezidente au 5,94%. Practic, numarul fostilor proprietari care au înca titluri la FP este foarte mic, de ordinul câtorva procente din total.
Cel mai mare actionar este fondul american de hedging Elliott, cu un pachet de circa 18%, achizitionate la un pret de circa 0,6 lei. Americanii sunt si cei mai vocali dintre actionari, cerând managerului Franklin Templeton stabilirea unor criterii de performanta mult mai mari decât în prezent, printre care reducerea semnificativa a discountului si recompensarea actionarilor cu sume cash.
Lichiditati pentru actionari
„Obiectivul ofertei este accelerarea programului actual de rascumparari al Fondului, demarat în aprilie 2013 si returnarea de lichiditati într-un mod mai rapid catre actionari“, spune Greg Konieczny, manager de fond. „În ritmul actual, programul de rascumparari s-ar încheia în aproximativ un an si credem ca este în interesul actionarilor sa grabim executarea acestuia.“
Fondul are, în prezent, un VAN pe actiune de 1,161 lei, adica o valoare totala de 14,92 miliarde lei. Prin programul de rascumparari nu se va ajunge la o diminuare masiva a valorii portofoliului (actuala oferta este de 135 milioane euro), însa va reduce activele bune si lichide din portofoliu, acelea care pot fi valorificate usor pe piata. Cum ar fi Petrom, Transelectrica, Transgaz sau Nuclearelectrica. Restul detinerilor sunt companii nelistate si greu de vândut.
„Discountul este înca foarte mare si trebuie redus, si din acest motiv au acceptat actionarii propunerea managerului de fond“, spune Mark Gitenstein membru în Comitetul Reprezentantilor din FP, care s-a ferit sa faca mai multe comentarii despre evolutia Fondului din urmatorii ani. În orice caz, a tinut sa precizeze ca nu este vorba de o disparitie a FP, iar rascumpararea actiunilor este o practica absolut normala. Frnklin Templeton va afla la urmatoarea AGA, cea din 22 noiembrie, daca va ramâne si peste un an la conducerea FP, o masura care creeaza presiune pe administratorul de fond sa fie foarte atent la dorintele actionarilor semnificativi. Oricum, diminuarea FP si scaderea lichiditatii acestuia sunt o problema pentru piata noastra de capital, nu pentru actionarii fondului din prezent. Aurel Dragan, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!