Veniturile obtinute din drepturile de proprietate intelectuala. Tratament fiscal
Avand in vedere avantajele oferite de tratamentul fiscal al veniturilor obtinute din drepturile de proprietate intelectuala, in ultima perioada au crescut exponential situatiile in care munca prestata in conditiile unui contract obisnuit este remunerata in mod artificial sub forma unor venituri din drepturi de proprietate intelectuala, si nu prin acordarea unui salariu.
Pentru a limita aceste cazuri, legiuitorul a incercat ca prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sa clarifice exact ce constituie venituri din drepturi de proprietate intelectuala si venituri salariale. Astfel, la pct. 24 din partea 71^1 din Norme, se prevede ca in situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala. Prin urmare, ele sunt supuse regimului de impozitare aplicabil oricaror alte venituri salariale. Pentru ca veniturilor obtinute din drepturile de proprietate intelectuala sa li se aplice regimul special de impozitare, este esential ca ele sa fie obtinute din prestarea unor activitati cu adevarat independente, si nu din raporturi de munca mascate sub forma unor conventii civile. Cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au libertatea de a alege intre mai multe variante de impozitare.
Baza impozabila
Articolul 50 din Codul fiscal instituie o modalitate speciala de determinare a venitului net obtinut din drepturi de proprietate intelectuala prin scaderea din venitul brut a contributiilor sociale obligatorii platite si a unei cote forfetare de cheltuieli deductibile de 20% din venitul brut sau de 25% in cazul operelor de arta monumentala. Avantajul acestei metode de impozitare este evident, intrucat da posibilitatea celor care realizeaza asemenea venituri sa deduca un cuantum destul de important din venitul brut, fara niciun document justificativ in acest sens.
De altfel, alin. 4 al art. 50 din Codul fiscal prevede ca cei care opteaza pentru aceasta metoda de determinare a venitului net au obligatia de a completa numai partea referitoare la incasari din Registul jurnal de incasari si plati. Cu toate acestea, teza a II-a a aceluiasi alineat stipuleaza ca si aceasta reglementare este optionala in situatia in care contribuabilii apreciaza ca isi pot indeplini obligatiile declarative strict pe baza documentelor emise de platitorul de venit, fiind tinuti insa sa pastreze aceste documente cel putin pe durata termenului de prescriptie extinctiva. Totodata, art. 52 din Codul fiscal permite si celor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala sa opteze pentru impozitarea in sistem real pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. Era firesc sa existe aceasta posibilitate, atata vreme cat veniturile din drepuri de proprietate intelectuala reprezinta tot venituri din activitati independente.
Asadar, norma prevazuta de art. 50 din Codul fiscal reprezinta o derogare de la regula generala a determinarii venitului net în sistem real si constituie un beneficiu acordat contribuabililor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, dat fiind faptul ca de multe ori este dificil a se stabili ce constituie cheltuiala deductibila în aceasta materie. Varianta determinarii venitului net în sistem real este de preferat în situatia în care cheltuielile deductibile ar depasi cota forfetara de 20%, respectiv 25%.
Optiunea pentru determinarea venitului în sistem real se exercita prin completarea declaratiei de venit estimat si depunerea acesteia pâna la 31 ianuarie la organul competent pentru cei care si-au început activitatea în anul anterior celui pentru care se face declararea, sau în termen de 15 zile de la începerea activitatii pentru contribuabilii care încep activitatea în cursul anului fiscal. Odata ce s-a optat pentru determinarea venitului net în sistem real, aceasta varianta este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reînnoita pentru o noua perioada de 2 ani în cazul în care contribuabilul nu solicita determinarea pe baza cotelor forfetare de cheltuieli prin depunerea declaratiei privind venitul estimat pâna la data de 31 ianuarie.
Cum se plateste impozitul
Si în privinta modalitatii concrete de plata a impozitului, Codul fiscal e destul de permisiv, în sensul ca lasa acest aspect la alegerea contribuabilului. Astfel, conform art. 52 din Codul fiscal, o prima varianta o constituie plata de impozit anticipat prin retinerea la sursa de catre platitorul de venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Impozitul anticipat se calculeaza prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului brut redus doar cu contributiile sociale obligatorii retinute la sursa. Ulterior, se va face regularizarea si se va calcula impozitul final datorat, conform art. 84 din Codul fiscal, în functie de metoda de determinare a venitului net aleasa de catre contribuabil, potrivit celor aratate mai sus.
În fine, cea de-a doua metoda de plata este data de art. 52 ind. 1 din Codul fiscal, potrivit caruia contribuabilul poate opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Optiunea de impunere se exercita în scris, în momentul încheierii fiecarui raport juridic producator de venituri, si se aplica exclusiv asupra veniturilor realizate din respectivul raport. Se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut si se achita prin retinerea la sursa si virarea la bugetul de stat de catre platitorul de venit, pâna pe data de 25 a lunii urmatoare celei în care a fost retinut. Impozitul astfel calculat si retinut reprezinta impozit final, astfel încât nu se va mai face nicio regularizare.
Având în vedere ca prin optarea pentru acest regim de plata, contribuabilul pierde dreptul de a deduce contributiile obligatorii si alte cheltuieli deductibile, nu vedem niciun avantaj pentru care s-ar alege aceasta metoda de plata, cu exceptia faptului ca se evita depunerea a doua rânduri de declaratii, cea privind venitul estimat si cea privind venitul final.
Ioana Hasotti, partener Hasotti Mineran Nistor si Asociatii, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!