Insolventa doar pe hartie. Sansele de salvare prin reorganizarea firmelor, aproape nule dupa aprobarea noului Cod
Firmele intrate în insolventa îsi pot lua adio de la sansele de salvare prin reorganizare, iar creditorii privati, de la posibilitatea recuperarii creantelor. Singurul multumit de modificarile – surpriza cu care a fost aprobat Codul insolventei este statul.
Guvernul Ponta a sters cu buretele luni întregi de dezbateri si consultari pe marginea unui act normativ extrem de important, Codul insolventei, aprobându-l, surprinzator, prin ordonanta de urgenta, cu câteva modificari caracterizate drept aberante chiar si de specialisti care au oferit consultanta în elaborarea proiectului. Cele mai grave: reducerea perioadei în care se poate implementa planul de reorganizare de la trei ani la un an, ridicarea procentelor de aprobare a planului de reorganizare de la 30%, la 50% din total masa credala si posibilitatea suspendarii licentei de emisie a posturilor TV si de radiu aflate în insolventa. Peste toate acestea, codul contine prevederi care se aplica retroactiv si va intra în vigoare rapid, pe 25 octombrie.
Decizia a reusit sa nemultumeasca pe toata lumea. Pe de o parte, firmele aflate în insolventa îsi vad distruse sansele, oricum mici, de redresare. Pe de alta parte, creditorii, în special cei garantati, sunt pusi în situatie defavorabila cu debitorul, dar mai ales cu statul, care devine creditor privilegiat, fiind singurul care poate trece la executare silita pentru datoriile curente.
Termen imposibil pentru planurile de redresare
„Am fost luati prin surprindere atât de noile prevederi ale Codului, cât si de termenul extraordinar de scurt în care acesta intra în vigoare. Nu consider ca o solutie prin care se arunca în apa cei care nu stiu sa înoate e potrivita în acest caz, când miza e atât de mare pentru economia României, dar vom încerca sa facem fata tuturor provocarilor“, a declarat Simona Maria Milos, presedintele Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor în Insolventa din România (INPPI), la Conferinta Nationala de Insolventa organizata luna aceasta de INPPI si Facultatea de Drept, în parteneriat cu revista Capital.
Si pentru Arin Octav Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor în Insolventa (UNPIR) si expert cheie în echipa de consultanti care a elaborat proiectul Codului, forma în care acesta a iesit de la Guvern este surprinzatoare. „Reducerea termenului alocat reorganizarii de la trei ani la un an va duce la disparitia aproape în totalitate a planurilor de reorganizare. În Franta, termenul este de 10 ani, iar în SUA si în alte tari europene nu exista un termen determinat. Daca nu vom reusi sa îndreptam aceasta propunere, se va înrautati raportul dintre falimente si reorganizari“, spune Stanescu.
Locuri de munca amenintate
Sansele de salvare a companiilor cu probleme sunt oricum reduse, statisticile aratând ca 85% intra direct în faliment si doar 1,1% ajung sa aplice planuri de reorganizare. Anul trecut cererile de declansare a procedurii insolventei au crescut cu 26% fata de 2011, pâna la peste 26.000, iar anul acesta, în primele sase luni, au fost nu mai putin de 16.390 de cereri. Potrivit directorului Directiei Juridice din BNR, Alexandru Paunescu, 83% din firmele aflate într-o astfel de situatie au capital autohton, cele mai multe fiind din comertul cu ridicata si amanuntul. În plus, a crescut si numarul de angajati ai companiilor intrate în insolventa.
În crestere dramatica a fost si totalul sumelor datorate bancilor: de la 4,4 miliarde de lei, în 2011, la 7,9 miliarde de lei anul trecut. Motiv pentru care bancherii sunt printre cei mai îngrijorati de efectele noilor prevederi. „Ma îngrijoreaza faptul ca ncreditorii, mai ales cei garantati, sunt pusi într-o pozitie defavorabila în raport cu debitorul, dar si faptul ca suspendarea procedurii de executare silita ar urma sa opereze numai pentru o anumita categorie de creditori“, spune Mirela Iovu, vicepresedintele CEC Bank. Arin Stanescu este de parere ca, atunci când statul detine mai mult de 50% din masa credala, sansele de reorganizare a firmelor sunt aproape nule, falimentul fiind sfârsitul cel mai plauzibil. „Prin cresterea procentului de la 30% la 50% din total masa credala pentru aprobarea planului de reorganizare, înseamna, de fapt, ca niciun plan de reorganizare nu va putea fi aprobat fara recuperarea în întregime a creantei bugetare“, arata Stanescu, adaugând ca aceste prevederi, care, de altfel, se aplica si procedurilor în curs, vor bloca si reorganizarea societatilor cu angajati, fiind de asteptat concedieri. În firmele aflate în insolventa lucrau, anul trecut, peste 200.000 de oameni.
Si mai controversata, posibilitatea suspendarii licentei pentru societatile aflate sub incidenta legii audio-vizualului înseamna eliminarea completa a sanselor de redresare a unei astfel de companii, atâta timp cât va trebui sa îsi întrerupa activitatea principala. Prevederea este cu atât mai ciudata si pare introdusa cu dedicatie, cu cât pentru companii din alte domenii nu este prevazuta posibilitatea suspendarii licentelor de diferite tipuri.
Toate aceste prevederi vor duce la blocarea reorganizarii, inclusiv pentru societatile care au angajati. Acestea vor fi, practic, nevoite sa concedieze angajati. Arin Octav Stanescu, presedinte, UNPIR
Vestea cea mai înspaimântatoare este data de dispozitia tranzitorie care declara ca aceasta noua reglementare ce intra în vigoare pe 25 octombrie se va aplica si procedurilor în curs.
Gheorghe Piperea, partener coordonator, Piperea si Asociatii
Surprize neplacute în OUG
1 Scaderea perioadei de implementare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an.
2 Ridicarea procentului de aprobare a planului de reorganizare de la 30% din total masa credala la 50% din total masa credala.
3 Deschiderea procedurii insolventei nu mai suspenda executarea silita din partea creditorilor detinatori de creante curente. Nu va mai exista nicio protectie a tribunalului în cazul insolventei debitorului.
4 Posibilitatea suspendarii licentei de emisie a posturilor TV si de radio intrate în insolventa.
5 Eliminarea dispozitiei potrivit careia „orice limitari, interdictii sau altele asemenea, introduse prin legi speciale sau clauze contractuale, pentru motivul deschiderii procedurii insolventei sunt nule de drept“;
6 Ridicarea procentelor de omologare a concordatului preventiv de la 80% la 90%.
7 Introducerea în sfera de aplicare a procedurilor de insolventa a regiilor autonome, desi acestea trebuiau introduse în Cod de catre consultant ulterior, dupa o atenta evaluare. Oana Osman, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!