Alina Gorghiu: Puterile sporite ale procurorilor deschid calea abuzurilor din partea acestora
Alina Gorghiu, membru in Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, a vorbit intr-un interviu acordat DC News despre Legea 255/2013, adoptata de Parlament, publicata in Monitorul Oficial din 14 august 2013 si care ar urma sa intre in vigoare incepand cu februarie 2014, odata cu noul Cod de procedura penala. Prin adoptarea acestei legi, Legislativul ofera procurorilor puteri uriase, dintre care amintim: procurorii vor putea patrunde oricand in locuintele suspectilor, chiar si prin efractie, pentru a ridica probe, a monta camere de filmat sau microfoane; vor putea intercepta orice mijloc de comunicare si vor putea monitoriza suspectii prin satelit.
Alina Gorghiu
Alina Gorghiu considera adoptarea acestei legi o greseala a Parlamentului, care ar trebui reparata cat mai repede. In caz contrar, ne putem astepta la abuzuri din partea procurorilor si la condamnari in serie de catre CEDO a statului roman, pentru incalcarea dreptului la viata privata.
Art. 29 din Legea nr. 255/2013 prevede modificarea Legii nr. 51/1991. Pe langa modificarea numelui din ”Legea nr. 51/91 privind siguranta nationala a Romaniei” in “Legea privind securitatea nationala a Romaniei”, se adauga zece noi articole, 12^1 – 12^10. Articolul 12^2 prevede ca procurorii:
– vor putea intra oricand in casele suspectilor, chiar si prin efractie. Ii vor putea filma, iar toate informatiile vor reprezenta probe la dosar;
– vor putea intercepta si inregistra orice mijloc de comunicare, sub orice forma, fie el electronic, telegrama postala etc. Iar suspectul va putea fi localizat prin satelit;
– vor putea ridica si repune la loc un obiect sau document. Vor putea extrage informatii de pe acesta, precum si inregistra, copia sau obtine extrase prin orice procedee;
– vor putea instala obiecte, intretine si ridica aceste obiecte din locurile in care au fost depuse. Vor putea supraveghea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatari personale, efectuate sistematic in locuri publice sau efectuate in orice mod in locuri private.
Regres in materia drepturilor omului
De ce li se ofera asemenea drepturi procurorilor DNA? Care este scopul?
A.G.: “Potrivit Legii 51/1991, astfel cum aceasta a fost modificata, desfasurarea activitatilor la care faceti referire se autorizeaza de unul dintre judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si se refera doar la infractiunile expres prevazute in art. 3 din Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.
Imi este greu sa inteleg care a fost motivatia care a stat la baza adoptarii acestor modificari ale Legii 51/1991, in conditiile in care aceste amendamente au fost propuse prin raportul adoptat de Comisia juridica de la Senat, raport care nu contine motivele care au stat la baza acestor propuneri formulate de comisie. Legea 255/2013 a fost adoptata cu aceste amendamente de Senat. La momentul discutarii acestei legi in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor ma aflam intr-o deplasare cu delegatia APCE la Strasbourg si trebuie sa va marturisesc faptul ca nu stiu daca au fost si care au fost discutiile din Comisia Juridica pe aceasta tema. Cert e ca aceste modificari au trecut de Parlament si reprezinta, din punctul meu, un regres in materia drepturilor omului”.
Nu credeti ca sunt exagerate?
A.G.: “Din punctul meu de vedere adoptarea acestor modificari nu era necesara, in conditiile in care noul Cod de procedura penala cuprinde dispozitii moderne, capabile sa combata in mod eficient toate tipurile de infractiuni, inclusiv cele referitoare la securitatea nationala. Cred ca adoptarea acestor amendamente a fost o greseala, iar Parlamentul are obligatia sa repare aceasta greseala”.
Nu exista riscul ca procurorii sa abuzeze de aceste drepturi?
A.G.: “Observam in ultimii ani o crestere a numarului rechizitoriilor bazate pe stenograme, stenograme care adesea cuprind elemente ce nu au legatura cu infractiunile pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului si care au ca scop denigrarea, distrugerea reputatiei inculpatului.
De asemenea, multe dintre rechizitorii se bazeaza pe interpretarea dupa bunul plac a acestor stenograme de catre procurori, in vederea obtinerii unei condamnari. Este inadmisibil ca un procuror sa isi bazeze intreg rechizitoriul pe probe indirecte, pe stenograme interpretate in asa mod incat sa se forteze obtinerea unei condamnari.
In concluzie, tinand cont de practica judiciara din ultimii ani, riscul savarsirii unor abuzuri de catre procurori nu poate fi ignorat”.
Aceste prevederi nu incalca dreptul la viata privata? Nu exista posibilitatea ca statul roman sa fie reclamat la CEDO si obligat sa plateasca despagubiri?
A.G.: “Atat art. 8 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si art. 26 din Constitutie, protejeaza dreptul la respectarea vietii private si de familie. Art. 8 paragraful 2 din Conventie si art. 53 din Constitutie permit restrangerea drepturilor si libertatilor unei persoane, daca acest aceste restrangeri sunt prevazute de lege si sunt necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.
De altfel, o serie de astfel de restrangeri regasim si in Codul de procedura in vigoare si in noul Cod de procedura penala. Deci reglementarile nou introduse nu incalca in sine Conventia Europeana a Drepturilor Omului, daca masurile sunt necesare si proportionale.
Practica judiciara s-ar putea însa sa genereze unele probleme din acest punct de vedere. Necesitatea si proportionalitatea restrângerilor sunt apreciate de la caz la caz de judecator, la momentul solutionarii cererii procurorului de acordare a unui mandat pentru realizarea anumitor activitati operative (interceptari, ridicarea silita a unor obiecte, perchezitii etc). Din acest punct de vedere, daca analizam usurinta cu care judecatorii de la Înalta Curte de Casatie si Justitie au acordat în ultimii ani mandate de interceptare sau de perchezitie, riscul savârsirii unor abuzuri nu poate fi neglijat.
În ultimii ani, România a fost condamnata de mai multe ori la CEDO pentru caracterul ilegal al interceptarilor telefonice si al perchezitiilor domiciliare, precum si pentru furnizarea de catre procurori, catre presa, a unor informatii care privesc viata intima a unei persoane (as aminti în acest sens cauzele Bucur si Toma contra România, Casuneanu contra România si scandalul legat de perchezitia domiciliara efectuata la locuinta judecatorului CEDO Corneliu Bârsan). În contextul actualei jurisprudente a Înaltei Curti de Casatie si Justitie si tentatia procurorilor de a întocmi rechizitorii bazate doar pe stenograme, exista posibilitatea ca numarul condamnarilor la CEDO sa creasca. Acesta este motivul pentru care, din punctul meu de vedere, completarile aduse Legii 51/1991 prin Legea 255/2013 trebuie abrogate”. Bratu Iulian, dcnews.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!