Avantajele medierii
Medierea dincolo de „economie de stres, timp si bani”, ofera partilor direct implicate urmatoarele beneficii concrete:
Fixarea datei si a orei la care are loc sedinta de mediere este stabilita de parti în functie de agenda acestora. În instanta, termenele de judecata sunt impuse si nu tin cont de programul partilor. Sedinta de mediere poate fi reprogramata în cazul în care partile solicita acest lucru. O sedinta de mediere poate sa fie programata la fel de usor ca orice alt tip de întâlnire (de afaceri sau personala).
Nu exista limita de timp pentru sedinta de mediere; majoritatea medierilor se finalizeaza dupa o singura întâlnire, durata medierii putând sa oscileze între câteva zeci de minute si câteva ore. Medierile se pot solda si cu întelegeri partiale situatie în care este posibila programarea unei alte sedinte de mediere la o data ulterioara.
Partile, de comun acord, pot alege mediatorul la care sa apeleze. Aceasta facilitate nu exista în fata instantei de judecata. Alegerea mediatorului de catre parti mareste încrederea acestora în obtinerea rezultatului dorit.
Un prim pas spre solutionarea conflictului este prezenta partilor la mediator. Medierea este facultativa, partile nu pot fi obligate sa participe la mediere. Prezenta partilor la mediator denota dorinta acestora de a încerca variante alternative de solutionare a neîntelegerilor
Sala în care are loc sedinta de mediere si sala în care se desfasoara un proces au putine lucruri în comun: problemele partilor nu ajung la cunostinta altor persoane întrucât medierea este confidentiala. În sala de judecata domneste formalismul, trebuiesc respectate anumite reguli procedurale stricte, cuvântul se ia într-o anumita ordine s.a.m.d. La mediere focalizarea are loc pe vointa si interesul partilor. La sedinta de mediere este permisa doar prezenta partilor si a persoanelor agreate de acestea.
În cadrul unui proces, solutia este impusa partilor de catre un judecator dupa administrarea probatoriului în cauza. Mediatorul nu poate sa impuna nimic partilor, ele având de decis daca si în ce conditii este avantajoasa pentru ele o solutie amiabila.
Medierea este mult mai eleganta decât clasicul proces. Tocmai de aceea este atât de uzitata peste tot în lume. Satisfactiile partilor în cazul ajungerii la o întelegere sunt cu atât mai mari cu cât se datoreaza vointei si implicarii lor.
Prin mediere se sting conflicte existente dar în acelasi timp se si preîntâmpina aparitia unor alte neîntelegeri. La finalul medierii, partile îsi strâng mâna si pleaca cu mai putine probleme decât aveau anterior. Diferenta principala fata de clasicul proces este ca pe tot parcursul medierii partile comunica. La finalul unui proces, comunicarea dintre parti dispare fiind înlocuita de o stare conflictuala si mai accentuata întrucât spre deosebire de mediere, în instanta exista învinsi si învingatori.
Mediatorul nu judeca partile si nu da verdicte. Menirea lui este sa faciliteze dialogul dintre parti în urma caruia acestea sa genereze optiuni în vederea solutionarii divergentelor existente.
Apelând la mediere partile nu renunta la justitia clasica. Daca nu reusesc sa îsi solutioneze prin mediere conflictul, au posibilitatea de a se adresa instantei de judecata, la fel cum o aveau si înainte de a apela la mediere.
Fiind o procedura voluntara, medierea este la latitudinea partilor direct implicate în conflict. Conform legislatiei în vigoare referitoare la solutionarea conflictelor prin mediere, nimeni nu poate fi obligat sa recurga la mediere pentru solutionarea conflictelor în care este implicat. Definitorii pentru implementarea medierii în sistemul juridic românesc sunt pozitiile referitoare la mediere pe care le vor avea avocatii partilor precum si magistratii. Acesti participanti la actul de justitie trebuie sa cunoasca în concret avantajele medierii pentru ei si justitiabili.
Medierea fiind o procedura rapida, putin costisitoare, informala, eleganta, confidentiala, flexibila si nu în ultimul rând cu o rata mare de succes, întruneste toate premisele pentru a fi îmbratisata de catre magistrati si avocati.
Medierea este o noutate pentru justitiabilul român întrucât a fost putin mediatizata. Cu siguranta, se va impune în peisajul juridic autohton însa în momentul de fata este nevoie de o promovare eficienta a acesteia. Cunoscând avantajele concrete ale medierii, cei implicati în conflict vor decide daca este în interesul lor sa apeleze la mediere.
Neutralitatea, confidentialitatea si impartialitatea sunt principiile dupa care se ghideaza mediatorul, oferind garantii concrete partilor care apeleaza la acest mijloc de rezolvare a conflictelor. Medierea este raspunsul pe care justitiabilul si potentialul justitiabil român îl astepta de ani buni la problemele inerente societatii actuale, societate eminamente conflictuala. Medierea este o modalitate comuna de stingere a disputelor si nu una exceptionala. Calea exceptionala este solutionarea prin intermediul instantei de judecata.
Obisnuinta este a doua natura umana iar justitiabilul român si-a inoculat idea ca orice neîntelegere se solutioneaza în instanta. În Statele Unite ale Americii, perceptia este opusa: doar dupa epuizarea metodelor alternative de solutionare a conflictelor se apeleaza la instanta de judecata. Justetea acestei alegeri este de ordin rational: judecatorul, persoana straina de problemele partilor nu va gasi niciodata cea mai profitabila (pentru parti) solutie de stingere a divergentelor dintre ele, cele mai în masura sa faca acest lucru fiind chiar persoanele implicate în conflict.
Un studiu recent efectuat în cadrul a 126 companii de top din SUA de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si dat publicitatii în data de 20 aprilie 2007 la New York, a reliefat faptul ca aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut acestea, au fost solutionate înainte de a se ajunge în instanta, fiind evident faptul ca aceste companii prefera sa îsi solutioneze conflictele pe cale amiabila. Datorita acestei abordari, compania americana care are un litigiu nu se gândeste în niciun caz sa actioneze în instanta partea adversa pâna nu încerca sa solutioneze disputa prin metodele de solutionare alternative, în special prin mediere. Cel mai important mediu economic, în care se învârt miliarde de dolari, a vazut în procedura medierii o varianta care raspunde cerintelor ridicate ale societatii americane.
Pornind de la certitudinea ca medierea este un succes în SUA si în alte tari din lume si ca majoritatea litigiilor se solutioneaza înainte de a se ajunge în sala de judecata, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii în România. Important este ca mediul juridic autohton sa aiba deschiderea necesara si sa încurajeze aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila. Medierea are nevoie de timp si de rezultate pentru a se impune si la noi. Firmele straine vor fi cei mai buni promotori ai medierii în România si în scurt timp vom putea vorbi despre familiarizarea publicului românesc cu acest concept.
Prin legea medierii legiuitorul a pus bazele unui cadrul legal în domeniul medierii creând premisele unei noi modalitati de rezolvare a conflictelor.
Mediul universitar autohton arata un interes în crestere fata de ADR. Au început sa fie traduse din ce în ce mai multe lucrari straine de specialitate iar autorii români (teoreticieni sau practicieni ai domeniului) au început sa trateze din ce în ce mai des subiecte legate de ADR. Este de amintit si numarul tot mai mare al conferintelor, seminariilor si workshop-urilor care se organizeaza în tara pe aceasta tema.
Trecutul ne învata ce greseli sa nu repetam învatând din erorile generatiilor trecute. Istoria contemporana ne furnizeaza exemple de succes pe care nu ne ramâne decât sa le însusim. Alegerea modalitatilor altenative de solutionare a conflictelor este un model de urmat, fiind o încununare a secolelor de aplicare a modelelor clasice de stingere a conflictelor. Zeno Sustac, medierea.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!