Romanii care inchiriaza imobile vor fi obligati sa plateasca la sistemul asigurarilor sociale de sanatate
Chiar daca sunt deja asigurati ca salariati, platind contributii proportional cu veniturile realizate pentru un beneficiu fix, romanii care inchiriaza imobile vor fi obligati sa plateasca si mai mult la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Incepand de anul viitor, toate veniturile din chirii vor fi taxate cu inca 5,5%, cota CASS adaugandu-se impozitului de 16% pe venit perceput. Masura a fost prezentata de Guvern Fondului Monetar International ca solutie pentru reducerea deficitului asigurarilor sociale de sanatate. Baza la care se va aplica aceasta cota de 5,5% este plafonata la cinci salarii medii pe economie.
In aceste conditii, sunt avantajati proprietarii care detin mai multe imobile de inchiriat si dezavantajati aceia care inchiriaza doar unul sau doua, astfel incat apare ca fiind extrem de subred argumentul adus de Guvern ca incearca sa mareasca povara solidaritatii sociale doar pentru cei mai bogati.
La fel de subrede sunt calculele facute de Guvern pentru impactul masurii: 165 milioane de euro ar urma sa incaseze suplimentar statul din contributiile de sanatate incasate de la cei care inchiriaza imobile in intreaga tara. „Este o cifra utopica. Nu sunt sanse sa incaseze mai mult de 50-60 de milioane de euro“, spune consultantul fiscal Gabriel Biris. In opinia sa, romanii vor percepe ca un abuz noua povara, in conditiile in care platesc CASS si din salarii, proportional cu marimea acestora si nu exista un plafon maxim pentru veniturile totale la care sa se aplice contributia. „Efectul va fi cresterea evaziunii. Fie nu se vor mai declara contractele de inchiriere, fie se vor declara pentru sume mult mai mici decat in realitate“, spune Biris.
La fel de subrede sunt calculele facute de Guvern pentru impactul masurii: 165 milioane de euro ar urma sa încaseze suplimentar statul din contributiile de sanatate încasate de la cei care închiriaza imobile în întreaga tara. „Este o cifra utopica. Nu sunt sanse sa încaseze mai mult de 50-60 de milioane de euro“, spune consultantul fiscal Gabriel Biris. În opinia sa, românii vor percepe ca un abuz noua povara, în conditiile în care platesc CASS si din salarii, proportional cu marimea acestora si nu exista un plafon maxim pentru veniturile totale la care sa se aplice contributia. „Efectul va fi cresterea evaziunii. Fie nu se vor mai declara contractele de închiriere, fie se vor declara pentru sume mult mai mici decât în realitate“, spune Biris.
Numarul contractelor de închiriere din toata tara, un mister
Daca reactia contribuabililor va fi de evitare a noii poveri aduse de CASS prin evaziune, statul risca sa piarda bani si din ce reusea sa încaseze pâna acum în contul impozitului pe venitul din chirii. „Acestea vor scadea oricum, deoarece cota de 16% se va aplica dupa deducerea CASS de 5,5%. Daca creste evaziunea, vor scadea si mai mult si ar trebui sa se astepte la asa ceva“, spune Biris.
Posibilitatea cresterii evaziunii si efectele ei asupra încasarilor reale nu par sa fie luate în calcul de Guvern. De altfel, într-un nor de ceata este învaluit si modul în care au fost estimate încasarile suplimentare de peste 160 milioane de euro. Cu atât mai mult cu cât în administratia fiscala este un haos total, Finantele neavând habar care este numarul contractelor de închiriere înregistrate chiar în institutia proprie. Capital a solicitat ANAF sa ne comunice care este acest numar, precum si sumele pe care statul le-a încasat pâna acum din contributiile de sanatate retinute persoanelor care realizau venituri exclusiv din chirii.
Dupa o luna de asteptare si instistente, institutia ne-a raspuns ca, din cauza procesului de reorganizare, ANAF nu poate face astfel de statistici la nivelul întregii tari. Am reusit sa obtinem date doar pentru situatia din Capitala: numarul contractelor de închiriere, veniturile brute declarate pentru acestea de contribuabili si impozitul pe chirii platit de bucuresteni. Acestea dau indicii clare ca nivelul evaziunii pe piata chiriilor este ridicat si în prezent în Capitala, în provincie fiind probabil chiar mai mare. Oana Osman, Marius Pirloiu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!