De ce au renuntat chinezii la autostrada Comarnic-Brasov?

 

Cea mai mare companie de constructii din China care la începutul anului s-a înscris în cursa pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov s-a retras din procesul de selectare, informa capital.ro în urma cu doua saptamâni. Acum va prezentam motivele care au dus la aceasta decizie.

autostrada comarnic-brasovChina Communications Construction Company Ltd este a 216-a companie din lume, fiind specializata în proiectarea si constructia de drumuri, tuneluri si poduri. Compania a executat si proiectat mai mult de 8.000 de kilometri de austostrada, în China.

Chinezii si-au aratat interesul de a intra pe piata româneasca de constructii de autostrazi înca din toamna anului trecut, atunci când a depus contestatie la licitatia organizata pentru tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov. Dupa ce “neregulile” din anunt au fost clarificate, compania s-a si înscris în cursa pentru desemnarea constructorului, depunându-si candidatura de participare pâna la termenul limita anuntat de CNADNR, februarie 2013. La acea data, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România a primit documente de înscriere din partea companiei chineze mai sus-mentionate si a înca trei asocieri: Vinci-Strabag-Aktor, Impregilo-Salini si UMB-Tehnostrade.

Reprezentantii CNADNR au purtat, în perioada martie-iulie, mai multe discutii cu cei patru ofertanti, iar concluzia a fost ca trebuie effectuate unele modificari. Capital.ro a scris în urma cu doua saptamâni ca toate companiile care au ramas în cursa au dorit sa realizeze tuneluri cu lungimi mult mai lungi decât cele mentionate de CNADNR în anuntul de licitatie, ceea ce înseamna si costuri mai mari pentru executia lucrarilor.

Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, ne-a declarat atunci ca daca în studio de fezabilitate se merge ape varianta construirii a nu mai putin de 58 de tuneluri, cu o lungime totala de 2,89 de kilometri, în urma negocierilor cu ofertantii s-a ajuns la urmatoarea solutie: pentru a evita trecerea autostrazii prin mijlocul orasului Busteni, am decis sa mergem pe variant cu tunel de 10 kilometri, pe portiuni – –  va fi o parte de tunel la Sinaia, alta la Busteni si alta la Predeal, iar acest nou traseu scade timpul de parcurgere a autostrazii cu 12-15 minute. “Compromisul” a fost ca toti ofertantii sa mareasca viteze de proiectare a autostrazii. “Daca initial viteza de proiectare era de 80 km/h, în urma discutiilor purtate am marit viteza de proiectare la 100 km/h”, ne-a declarat Neaga, precizând ca viteza de proiectare nu înseamna viteza de rulare.

De ce s-au retras chinezii

În urma cu doua saptamâni, capital.ro scria ca chinezii s-au retras din cursa pentru desemnarea constructorului autostrazii Comarnic-Brasov.  Pâna la difuzarea acestei stiri, compania nu ne-a transmis un punct de vedere oficial referitor la motivele care au condus la aceasta decizie, însa surse din cadrul Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale ne-au explicat ca chinezii au avut pretentii care nu puteau fi acceptate. Printre acestea se regasesc utilizarea exclusiv de materiale de constructii fabricate în China, pentru care au solicitat anularea taxelor de import, forta de munca doar din China. Altfel spus chinezii doreau sa faca o autostrada în România, dar “fabricata în China”- daca se poate spune asa.

Mai mult, autoritatile române, chiar daca îsi manifesta interesul pentru a atrage investitii din China în modernizarea infrastructurii din România, au o reticenta cu privire la capacitatea tehnica si calitativa a chinezilor.

Reticenta vine si din cauza ca pâna în prezent nicio companie chineza nu a construit autostrazi în Europa. A existat un precedent în Polonia, în urma cu 4 ani, atunci când compania chineza Covec a câstigat împreuna cu alti trei parteneri, o licitatie pentru constructia a 50 de kilometri de autostrada. Pretul la care a fost câstigat contractul a fost de 450 de milioane de dolari, circa jumatate din cât estima guvernul Poloniei, care a acceptat însa oferta, în ciuda semnalelor de alarma ale concurentilor europeni, si i-a atribuit contractul. Chinezii au esuat în tentative lor de a construi prima lor autostrada din Europa. Desi aveau de facut doar 50 de kilometri, nu i-au terminat nici dupa trei ani, iar guvernul polonez a anulat contractul.

Un alt motiv este miza acestui tronson de autostrada. Premierul Victor Ponta a anuntat în primavara acestui an ca daca în 2016 nu vor fi gata cei 58 de kilometric de autostrada între Comarnic si Brasov nu va mai candida pentru un loc în Parlamentul României. “Este un proiect mult prea important pentru noi, ca tara, si probabil ca indicatiile autoritatilor au fost ca se doreste atribuirea contractului catre un constructor cu care România are strânse legaturi”, ne-a declarat un expert din sector, sub protectia anonimatului.

Astfel, ramâne de vazut daca autoritatile române vor atribui vreun contract de constructie de autostrazi companiilor chineze. China Communications Construction Company Ltd, în asociere cu Dogus Insaat ve Ticaret (Turcia) si Egis Projects (Franta) a depus oferta si pentru tronsonul de autostrada sau drum expres Craiova-Pitesti.

La începutul acestei luni, ministrul delegate pentru marile proiecte, Dan Sova, aflat la Beijing, a discutat cu companiile chineze din acest domeniu, declarând ca acestia si-au aratat disponibilitatea de a construi un tronson din Autostrada Brasov-Bors. Mai exact, chinezii ar dori sa construiasca tronsonul Gilau-Suplacu de Barcau, cu o lungime de aproape 100 de kilometri.

Când vom afla constructorul autostrazii Comarnic-Brasov

Potrivit ultimelor declaratii ale ministrului Dan Sova, CNADNR urmeaza sa desemneze constructorul pâna la 30 octombrie 2013. La jumatatea lunii viitoare toate cele trei asocieri, ramase în cursa, au termen pentru depunerea ofertelor finale.

Valoarea estimata de reprezentantii CNADNR, mentionata în anunt, este de 5,32 miliarde de lei fara TVA, adica 6,6 miliarde de lei cu TVA (25,3 milioane de euro/km).

Tronsonul va fi împartit în doua sectiuni: Comarnic-Predeal si Predeal – Cristian (Brasov). Ciprian Mailat, capital.ro

Cuvinte cheie: , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie