Atributiile notariale ale secretarilor de primarie ar putea fi extinse
Secretarii consiliilor locale ale comunelor in care nu exista notari au in acest moment dreptul sa legalizeze copii dupa inscrisuri, insa atributiile lor notariale ar putea fi extinse, dupa ce un acord in acest sens a fost semnat recent intre Ministerul Dezvoltarii si Asociatia Comunelor din Romania. Desi masura se afla in stadiu de initiativa si inca nu se aplica, a starnit deja reactii negative din partea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, in forma aplicabila pana la 1 ianuarie 2013, prevedea la art. 12 alin. (1):
Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici vor indeplini, la cererea partilor, urmatoarele acte notariale:
a) Legalizarea semnaturilor de pe inscrisurile prezentate de parti;
b) Legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata
Din 1 ianuarie 2013, insa, dispozitiile in domeniu au fost actualizate prin Legea nr. 77/2012, care stabileste ca secretarii consiliilor locale pot indeplini anumite activitati notariale, mai precis:
Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici indeplinesc, la cererea partilor, legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata.
Aceste reglementari, aplicabile in prezent, ar putea fi modificate inca o data, astfel incat secretarii primariilor sa aiba un rol mai mare in ceea ce priveste actele notariale.
Concret, un acord de parteneriat semnat recent intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) si Asociatia Comunelor din Romania (ACoR) prevede modificarea, in perioada urmatoare, a mai multor acte normative, precum noua lege a retrocedarilor, legea educatiei nationale sau legea administratiei publice locale. Astfel, in ceea ce priveste legea administratiei publice locale, se va avea in vedere, printre altele, cresterea rolului secretarului comunei in ceea ce priveste actele notariale.
Acest lucru inseamna ca secretarii vor prelua din atributiile notarilor, in sensul ca vor putea intocmi anumite acte si proceduri notariale la nivelul comunei pe care o reprezinta.
Initiativa este justitificata de autoritati prin faptul ca taxele notariale sunt destul de mari. „Pentru unii, taxele care se platesc la notar sunt foarte mari. Stiu ca a mai fost in Romania aceasta situatie, in care secretarul avea aceasta competenta. Nu este un subiect usor, dar sustin aceasta idee”, a afirmat ministrul dezvoltarii, Liviu Dragnea, citat de presa centrala la inceputul lunii septembrie.
Mai mult, potrivit sursei citate, chiar primarii de comune au solicitat elaborarea unui act normativ care sa confere secretarului competente notariale, respectiv sa poata legaliza, spre exemplu, schimbul de terenuri intre doi cetateni.
Putin peste jumatate din secretarii comunelor au studii juridice sau administrative
Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR) respinge initiativa celor doua institutii de a acorda atributii extinse secretarilor din comune, unul dintre motive fiind faptul ca multi dintre acestia nu au studii juridice si administrative, se arata intr-un document dat publicitatii recent pe site-ul propriu. „In prezent, exista un numar de 2860 de secretari ai comunelor, din care o buna parte NU au studii juridice”, puncteaza UNNPR. Mai precis, potrivit datelor furnizate de sursa citata, la nivelul anului 2009, un numar total de 1638 de secretari indeplineau cerinta studiilor superioare juridice (sau administrative), deci doar circa 57%.
In plus, institutia precizeaza ca, desi conditiile din mediul rural ingreuneaza activitatea unui birou notarial, exista totusi servicii notariale in toate localitatile dezvoltate, unde sunt asigurate servicii conexe activitatii notariale: cadastru, carte funciara, instante judecatoresti, fisc, trezorerie si servicii bancare, etc. Astfel, la nivel national exista 1000 de comune in care functioneaza notari publici, in birouri notariale sau sedii secundare ale acestora.
Nu in ultimul rand, UNNPR sustine ca desfasurarea de activitati notariale presupune si o infrastructura adecvata care sa permita accesul la diverse registre de evidenta, de care multe primarii nu dispun in momentul de fata: „Inexistenta unei asemenea infrastructuri, si aici ne referim la conexiune profesionala la internet, certificat de semnatura digitala calificat, adresa de mail valida, computer, scanner, fax, telefon si personal calificat care sa indeplineasca aceste activitati, face imposibila desfasurarea in conditii de maxima siguranta a unor activitati juridice de natura patrimoniala”.
Conform institutiei, promovarea unei asemenea initiative nu face decat sa creeze o bresa in siguranta circuitului civil care, din cauza crizei economice, este oricum destul de firav.
„Daca Asociatia Comunelor si Guvernul isi propun, intr-adevar, sa dezvolte activitatea notariala pentru cetatenii din mediul rural, aceasta se poate face, in primul rand, prin acordarea de reduceri sau chiar scutiri de taxe si impozite”, se precizeaza in comunicatul citat.
Documentul emis de UNNPR poate fi consultat AICI.
„Daca se extinde rolul secretarilor, scade calitatea actelor legalizate”
Extinderea rolului secretarilor de comune nu este vazuta cu ochi buni nici de alti reprezentanti ai mediului juridic, chiar daca acestia nu sunt implicati direct in chestiune.
Astfel, dupa cum a explicat, la solicitarea noastra, Andrei Grigoriu, avocat si membru al Baroului Bucuresti, odata cu extinderea rolului secretarilor ar putea scadea si calitatea actelor legalizate. Concret, desi unele legalizari costa destul de mult, un control al acestor acte facut de un notar este esential, acesta avand o pregatire profesionala mai buna.
„Mai mult decat atat, din experienta proprie, un secretar de consiliu local poate fi destul de abuziv atunci cand doreste si nu vad de ce ar sta cineva la discretia sa”, subliniaza Andrei Grigoriu, care adauga ca nu accesul oamenilor la actele legalizate ar fi cel mai important lucru, ci increderea in acte.
Masura nu este, insa, o noutate in mediul juridic, caci secretarii comunelor au mai avut astfel de atributii. Pe de alta parte, chiar si extinsa, procedura nu va afecta in niciun fel notarii, deoarece legalizarile nu sunt foarte bine platite, iar notarul are venituri mari de pe urma altor acte, cum ar fi vanzarile.
„Secretarul nu poate face o concurenta directa notarului, deoarece respectiva competenta este data numai acolo unde nu exista birouri notariale”, opineaza Grigoriu.
Acordul de parteneriat dintre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Asociatia Comunelor din Romania (ACoR) este un document ce isi propune sa ofere servicii publice de calitate la nivelul comunelor, prin elaborarea in parteneriat a modificarilor la acte normative ce privesc direct activitatea administratiei publice locale.
In plus, potrivit unei informari realizate de ACoR, prin acord s-a stabilit si o lista de prioritati si actiuni comune ce urmeaza a fi puse in practica in perioada imediat urmatoare (printre prioritati se numara cresterea rolului secretarului comunei in ceea ce priveste actele notariale, subiect tratat in acest material, n.red.).
„Am lucrat impreuna la acest acord de parteneriat, iar prevederile au fost discutate punct cu punct, astfel incat sa ajungem la o forma finala care sa ajute comunitatile locale sa aiba acces la un nivel minim de civilizatie obligatoriu, iar serviciile publice pe care le ofera comunele sa fie unele de calitate. Pe de alta parte, urmarim ca primarii localitatilor sa aiba suficiente parghii administrative si financiare pentru a putea duce la indeplinire angajamentele luate in fata cetatenilor si solicitarile firesti ale acestora”, a declarat Liviu Dragnea, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, la semnarea acordului de parteneriat.
Atentie! Acordul de parteneriat nu are valoare legala, ci este doar un angajament intre institutii. Astfel, pentru ca propunerile enuntate sa se aplice, trebuie sa fie elaborate in prima faza proiecte de acte normative, ce vor trece prin mai multe etape: consultare publica, inregistrarea in Parlamentul Romaniei si urmarea traseului legislativ, etc. Mirela Oprea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!