Reprezentantii Pro Patrimonio acuza Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO
Reprezentantii Pro Patrimonio acuza Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Rosia Montana în Patrimoniul Mondial UNESCO si reclama secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundatia ar fi platit 10.000 de lire sterline.
Arhitectul Serban Cantacuzino, reprezentant al fundatiei Pro Patrimonio, a sustinut, luni, într-o conferinta, ca încercarea de a include patrimoniul Rosia Montana în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost facuta în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondiala a ariilor protejate.
În acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi platit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care facea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial.
Masivul Cârnic, în care se afla sectorul minier cu acelasi nume, se afla la sud-est de Rosia Montana.
Serban Cantacuzino a explicat ca a fost contactat, la Londra, de reprezentanti ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat ca îsi doresc salvarea patrimoniului de la Rosia Montana si ca vor sa pregateasca dosarul necesar procesului de includere, însa ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.
„Relatiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Rosia Montana în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor”, a declarat Serban Cantacuzino.
Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileste „cât de important este acest patrimoniu” a disparut sau este considerat secret, fundatia neprimind niciodata vreun exemplar al respectivului document.
„Profesori arheologi de la universitatile de Oxford si Leicester au vizitat Rosia Montana si au scris raportul. Eu am adunat vreo 10.000 de lire sterline si am platit raportul pe care nu l-am primit niciodata”, a mai spus Serban Cantacuzino, care sustine ca fundatia a dat în judecata Ministerul Culturii pe Legea 52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica, în încercarea de a recupera o copie a documentului.
Afirmatiile au fost facute la conferinta „Adevarul despre patrimoniul istoric de la Rosia Montana: ce nu spun Daniel Barbu, ministrul Culturii si Gold Corporation”, ocazie cu care a fost prezentata si pozitia Ordinului Arhitectilor din România (OAR) referitoare la sustenabilitatea proiectului Gold Corporation din punct de vedere al patrimoniului istoric.
Cu acest prilej, Serban Sturdza, vicepresedinte al OAR si director executiv al Fundatiei Pro Patrimonio, sustine ca prin implementarea proiectului minier de la Rosia Montana va fi distrusa o suprafata de peste 20 de kilometri patrati.
Includerea zonei Rosia Montana în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicarile celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.
Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana, anularea contractului cu Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatarilor cu cianuri în România si demiterea celor patru initiatori ai proiectului de lege, ministrii Dan Sova, Rovana Plumb, Daniel Barbu si directorul ANRM Gheorghe Dutu.
Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat, luni, la audierile din Comisia comuna speciala pentru Rosia Montana, ca RMGC i-a înmânat estimari din care reiese ca ar fi investit 32 de milioane de dolari la Rosia Montana, el aratând ca statul român nu are o autoritate care sa confirme suma.
Barbu a spus, pe de alta parte, ca RMGC a restaurat deja 20 de imobile monument istoric dintre cele 41 care beneficiaza de acest statut, dar doar imobile care îi apartin. Roxana Alexe, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!