Pretul principalelor alimente a crescut in cei cinci ani de criza cu 24%
Pretul principalelor zece alimente din cosul de consum a crescut în cei cinci ani de criza cu 24%, cele mai mari cresteri fiind la paste fainoase (peste 50%), carne de pui (48%) si zahar (39%).
Zaharul, laptele si carnea de pui, principalele alimente care alcatuiesc cosul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criza cu peste 30%, arata indicele alimentar al ZF, calculat pe baza preturilor din hipermarketurile din Capitala.
ZF a urmarit preturile a zece produse de baza în ultimii cinci ani si a analizat evolutia lor în perioada decembrie 2008 – septembrie 2013. Concluziile ZF sunt ca într-o perioada în care consumul a scazut cu peste 15% (din 2008 pâna în vara acestui an) pretul cosului de consum realizat de ZF a crescut cu 24%, semn ca actorii din lantul de consum au încercat sa suplineasca scaderea vânzarilor prin majorari de pret.
„Cresterea de preturi (de 24%, n.red.) în cei cinci ani de criza este în linie cu inflatia (20% în aceeasi perioada – n.red.). Daca analizam si inflatia si evolutia cursului de schimb putem observa diferente de 4-5 procente“, spune Dragos Cabat, analist financiar.
Aceste diferente pot fi puse pe seama jucatorilor din comert si productie, care este posibil sa fi încercat sa suplineasca scaderea vânzarilor prin majorari de pret. „Totusi, consumul de produse alimentare nu a scazut mult în criza deoarece românii nu au putut renunta la mâncare, iar preturile alimentelor nu trebuia sa creasca în aceasta perioada.“ În cei cinci ani de criza salariul a avansat cu circa 20%, fara a reusi însa sa acopere inflatia.
Calculele Ziarului Financiar arata ca per ansamblu, preturile celor 10 produse analizate au crescut în perioada decembrie 2008 – septembrie 2013 cu 24%, cel mai mare avans fiind înregistrat la spaghete, pui si zahar.
În aceeasi perioada în care preturile produselor din hipermarketuri s-au scumpit cu 24% leul s-a depreciat în fata monedei europene de la 3,91 de lei în decembrie 2008 la 4,46 de lei în aceasta luna. Astfel, deprecierea de 14% a monedei nationale este posibil sa fie reflectata si în pret în special în cazul produselor importate.
Un kilogram de pui grill refrigerat ambalat costa acum în hipermarketuri 10,8 lei, cu 48% mai mult decât la finalul lui 2008, ultimul an de boom economic. De asemenea, cotletul de porc s-a scumpit cu circa 23% în aceeasi perioada.
„Pretul de facturare (la carne de pui, n.red.) a crescut cu 17% în aceasta perioada. Acestui avans trebuie însa sa îi adaugam cresterea TVA-ului (de la 19 la 24% în vara lui 2010, n.red.) si adaosul comercial practicat de hipermarketuri“, spune Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pasare din România. El adauga faptul ca daca ar fi tinut cont de evolutia pretului la materii prime, atunci pretul la carne de pui ar fi trebuit sa creasca cu 40%, însa producatorii au majorat doar cu cât a suportat consumatorul.
„Preturile vor stagna în perioada urmatoare. Cu siguranta nu vor exista majorari, mai ales ca pretul la cereale revine acum la normal“, explica Horoi. Pretul cerealelor s-a redus cu cel putin o treime în aceasta vara fata de aceeasi perioada a anului trecut pe fondul unei recolte foarte bune, una dintre cele mai bune din ultimii zece ani.
Carnea nu a fost produsul care a suferit cea mai mare crestere de pret, ci pastele fainoase. Astfel, un pachet de spaghete Baneasa costa acum în hipermarketuri aproape 3 lei, fata de 1,95 lei în 2008. Datele pentru indexul alimentar al ZF sunt culese de fiecare data din hipermarketurile Real Cotroceni si Carrefour Orhideea. ZF a cules de fiecare data preturile acelorasi produse, ale acelorasi branduri, pentru a putea surprinde astfel mai bine evolutia.
Contactati de ZF reprezentantii Baneasa si cei ai Carrefour si Auchan (grupul francez a cumparat 20 dintre hipermarketurile Real, printre care si unitatea din Cotroceni) nu au raspuns solicitarii ZF privind motivul pentru care preturile au crescut în criza. La aceeasi solicitare nu au raspuns nici reprezentantii Romaqua (proprietarul Borsec), al caror produs s-a scumpit în criza cu 32%, si nici cei ai Friesland (Napolact). Pretul unui litru de Napolact a ajuns la aproape 4,6 lei de la 3,5 lei în urma cu cinci ani.
Scade pretul la oua
La polul opus, singurul produs al carui pret a scazut în criza dintre cele zece analizate de ZF, a fost cel al oualor. Astfel, un cofrag de zece bucati costa acum 4,7 lei fata de 6 lei în anii de boom.
„Scaderea pretului la oua este un fenomen la nivel european. Anul trecut a fost un an bun pentru producatori, unii dintre ei nu au reusit sa se alinieze standardelor impuse de UE astfel oferta a fost mica si pretul a urcat. În acest an s-au mai aliniat o serie de producatori, a scazut si consumul, astfel ca au fost perioade când costul de productie era 0,4 lei, de la poarta fermei pleca cu 0,18 lei iar la raft ajungea la 0,3 lei bucata“, explica Grigore Horoi. El spune ca pretul trebuie sa creasca în perioada urmatoare altfel vor muri mai multi jucatori care anul acesta au trebuit sa se multumeasca sa traiasca din rezervele de anul trecut.
De o saptamâna Ziarul Financiar a lansat un exercitiu jurnalistic prin care analizeaza principalele modificari care au intervenit în economia României din 2008, anul care a marcat startul crizei financiare, si pâna acum. Obiectivul este de a surprinde evolutia unor indicatori-cheie din economie, pornind de la pretul unor produse, aparitia si dezvoltarea unor piete noi si pâna la modul în care au trecut prin criza branduri si companii-cheie din economia locala.
Cum se realizeaza indexul ZF
ZF precizeaza ca Indexul Alimentar pe care îl calculeaza periodic este realizat primar, jurnalistic, cu preturile afisate la raft în magazinele Real si Carrefour, iar pretul final este calculat ca o medie între cele doua retele de magazine, nefiind publicat pe fiecare retea în parte. Mai mult indexul nu ia în considerare promotiile sau fluctuatiile de pret pentru anumite categorii de alimente, provenienta sau calitate. De asemenea, când calculeaza acest index, ZF ia în calcul numai un numar limitat de produse de baza (10) fata de 60.000 câte ar fi într-un magazin. ZF nu are pretentia de a fi un institut de statistica sau o companie de cercetare, care culeg date mult mai amanuntite. În aceste conditii, indexul ZF este doar orientativ, iar procentul de crestere sau scadere a pretului nu poate fi aplicat la întreg portofoliul de produse dintr-un magazin.Cristina Rosca, zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!