Fondul Monetar International recunoaste ca austeritatea nu e o solutie la iesirea din criza
Dupa ani de zile în care a promovat austeritatea si reducerea deficitului ca metode de iesire din criza, Fondul Monetar International (FMI) recunoaste ca a gresit. Conform unui raport al expertilor Fondului, tarile care vor sa-si puna finantele publice în ordine nu ar trebui sa adopte prea rapid reduceri bugetare. Aceste declaratii vin dupa ce FMI a aplicat programe bazate pe masuri de austeritate în România, Grecia si alte tari aflate în dificultate.
„Ritmul optim al ajustarii depinde de starea economiei, de situatia în care se afla finantele publice si de amploarea presiunilor pietei”, se arata în raportul elaborat de expertii Fondului, citat de Agerpres. Potrivit documentului, chiar si pentru tarile care se lupta sa pastreze încrederea investitorilor, introducerea unor „limite de viteza” în procesul de consolidare ar putea fi o idee buna pentru a evita sufocarea cresterii pâna la punctul în care orice reducere a datoriei ar putea fi contraproductiva. În timp ce tarile care au pierdut încrederea investitorilor ar putea sa nu aiba alta alegere decât sa-si reduca rapid datoria, FMI sustine ca guvernele care îsi permit ar trebui sa tinteasca spre o „austeritate pe termen mediu” însotita de câteva mici masuri imediate pentru a dovedi investitorilor sa sunt serioase cu privire la consolidare. Pe de alta parte, criza a aratat ca stimulente fiscale pot fi eficiente în stimularea economiei în timpul unei recesiuni severe, în special atunci când dobânzile de referinta sunt la un nivel apropiat de zero. De asemenea, achizitiile de obligatiuni guvernamentale derulate de bancile centrale pot ajuta la revenirea pietelor financiare, cu conditia ca investitorii sa aiba încredere ca guvernele sunt serioase cu privire la reducerea ulterioara a deficitelor.
Guvernul promite sa ia masuri de încadrare în deficit
Guvernul s-a angajat sa ia masuri pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 miliarde lei, daca veniturile nu-si revin, dupa ce performanta slaba pe primele opt luni a determinat autoritatile sa ceara suplimentarea cu un miliard de lei a tintei de deficit la septembrie. „În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanta cu proiectiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor si cresterea rambursarilor de TVA aferente exporturilor. (…) Date fiind veniturile slabe si presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de masuri pentru realizarea tintei de deficit. (…) În eventualitatea unor venituri inferioare nivelurilor prognozate, autoritatile sunt determinate sa realizeze tinta anuala de deficit bugetar”, se arata în scrisoarea de intentie transmisa FMI.
Consiliul Director al FMI va discuta noul acord pe 27 septembrie
Consiliul Director al FMI va discuta vineri, 27 septembrie, scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile române privind noul acord stand-by pe o perioada de doi ani, cu o valoare de circa 2 miliarde de euro, pe care România îl va trata ca întelegere preventiva. În premiera pentru relatia România-FMI, scrisoarea de intentie este semnata atât de ministrul Finantelor si guvernatorul BNR, cât si de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Guvernul s-a angajat fata de FMI ca va vinde „majoritatea portofoliului“ de companii din subordinea Ministerului Economiei, se arata în scrisoarea de intentie transmisa organizatiei financiare internationale. Pe lânga suma disponibila de la FMI, întelegerea presupune o facilitate de 2 miliarde de euro de la Uniunea Europeana si un împrumut de un miliard de euro de la Banca Mondiala. Andrei Tudor, puterea.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!