O tara intreaga privata de drepturi, din cauza lobby-ului bancilor
Presiunile facute de banci pentru a anula modificarea în favoarea clientilor a legii clauzelor abuzive nu îi afecteaza doar pe românii cu credite. Întreaga populatie a tarii ramâne expusa la abuzurile comerciantilor
Este lesne de ghicit ca bancile nu sunt singurii agenti comerciali care includ în contractele lor clauze abuzive. Mai putin cunoscut însa este, poate, faptul ca în România s-au desfasurat deja mai multe procese si chiar s-au aplicat sanctiuni unor societati, din domenii extrem de variate, care, dupa cum a constatat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si au confirmat diverse instante, au inclus în contractele lor clauze considerate abuzive. Si nu vorbim despre magazine de bloc, ci despre operatori de telefonie mobila, societati de asigurari, firme de cablu si de internet sau companii de leasing.
Cu alte cuvinte, vorbim despre multe milioane de clienti care ar fi putut beneficia de modificarea legii. Din pacate, în actualele conditii, instanta si ANPC pot cel mult sa amendeze societatea cu pâna la 1.000 de lei si sa o oblige sa modifice respectiva clauza, însa nu în toate contractele pe care le-a încheiat, ci doar în cazul contractului cu clientul reclamant. Ba, mai mult, acest gen de proces este extrem de lung si anevoios, ceea ce presupune eforturi logistice importante atât pentru reclamanti, cât si pentru Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.
O tara întreaga privata de drepturi
Cu totul altfel ar fi stat însa lucrurile daca bancile comerciale, la brat cu Banca Nationala a României, Fondul Monetar International si o parte a clasei politice nu ar fi luptat cu toate armele pentru a opri modificarea legii clauzelor abuzive în favoarea clientilor si într-un sens absolut logic. Astfel, modificarea care ar fi trebuit sa intre în vigoarea la 1 iunie a fost amânata de doua ori pâna la 1 octombrie anul acesta si, cel mai probabil, va fi eliminata complet din Codul de Procedura Civila. Ce spunea ea? În primul rând , se stipula faptul ca daca, la solicitarea Autoritatii Nationale pentru protectia consumatorului ori a unei asociatii de consumatori, o instanta constata ca o anumita clauza contractuala este abuziva atunci acea clauza trebuie denuntata din toate contractele care o includ. Cu alte cuvinte, ar fi fost de ajuns, de exemplu, ca un singur client al unei mari companii de telefonie mobila sa demonstreze ca o anume clauza este abuziva pentru ca toti ceilalti clienti sa beneficieze de respectiva clauza, în conditiile în care operatorii lucreaza cu contracte-tip.
Am ales exemplul cu telefonia mobila din doua motive. În primul rând, aproape toti românii de peste 15 ani au telefon mobil si, în al doilea rând, ANPC chiar s-a aflat în situatia de a aplica sanctiuni catre doi dintre marii operatori pentru utilizarea de clauze abuzive, dupa cum ne-au informat în exclusivitate reprezentantii Autoritatii.
Timpul scurt pe care l-am avut la dispozitie pentru a publica acest material nu ne-a permis sa includem si opiniile operatorilor vizati, motiv pentru care nici nu le-am dat numele, însa vom reveni cu aceste date în varianta online a textului.
O a doua mare modificare la legea clauzelor abuzive ar fi fost aceea ca procesele pe astfel de spete s-ar fi desfasurat în doar doua faze adica fond si apel. În acest fel, nu s-ar mai fi ajuns la Înalta Curte de Casatie si Justitie, acolo unde termenele pentru procese considerate mai putin importante sunt extrem de lungi. S-ar fi câstigat astfel timp si s-ar fi economisit bani prin scurtarea proceselor.
Bancile se simt cu musca pe caciula
De ce insista bancherii, aprig sustinuti de guvernatorul BNR Mugur Isarescu, pentru eliminarea modificarilor aduse la legea clauzelor abuzive? La aceasta întrebare ar putea raspunde câteva dintre bancile mari din România care au pierdut deja mai multe procese, acuzate fiind ca au inclus în contracte clauze abuzive. Vorbim despre BCR, Volksbank sau Raiffeisen.
Ce ar fi însemnat, de exemplu pentru BCR, care detine recordul în ceea ce priveste procesele cu propriii clienti, sa modifice toate contractele care includeau o anumita clauza desemnata ca abuziva? Doar cheltuielile logistice ar fi fost, probabil, de ordinul milioanelor de euro, fara a mai vorbi despre faptul ca ar fi fost obligate sa negocieze cu adevarat clauzele privind dobânzile si comisioanele. La nivelul întregului sistem bancar, cheltuielile ar fi fost de ordinul miliardelor de lei, dupa cum concluzioneaza un studiu realizat de Banca Nationala. Aceste potentiale pierderi s-au numarat si printre argumentele aduse în instanta de avocatii bancilor, unii dintre acestia reusind sa-i convinga pe judecatorii de la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Mai mult, utilizând si argumentul emotional al depozitelor pe care românii le au în banci si care ar putea fi afectate de orice soc suportat de institutiile de credit (desi depozitele sunt garantate în România pâna la valoarea de 100.000 de euro), BNR i-a convins pe politicieni sa dea înapoi. Mai ales ca a avut toata sustinerea Fondului Monetar International. Este pentru a treia oara când FMI se implica în procesul legislativ din România de partea bancilor. Prima data cei de la FMI au reusit sa schimbe ordonanta creditelor pentru persoane fizice în asa fel încât sa permita bancilor sa ascunda în continuare sub pres gunoiul din contractele vechi de credit. A doua oara s-a opus categoric introducerii legii falimentului personal, iar a treia oara, acum, dicteaza eliminarea noilor prevederi privind legea clauzelor abuzive. Dupa cum am aratat si mai sus, de aceasta data, actiunile Fondului nu se rezuma însa la clientii bancilor si afecteaza, practic, orice consumator din România deci, pâna la urma, întreaga populatie a tarii.
Citeste articolul integral pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!