Presedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu, considera ca prezumtia caracterului licit al averii poate fi rasturnata
Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ), Livia Doina Stanciu a declarat luni ca nicio dispozitie legala din legislatia româneasca nu împiedica rasturnarea sarcinei probei privind prezumarea ca licita a averii dobândite, în vederea asigurarii respectarii legislatiei europene.
„As dori sa reamintesc de considerentele deciziei Curtii Constitutionale 799 din iunie 2011 în care legiuitorul mentiona un fapt extrem de important: reglementarea prezumtiei prevazuta în textul art. 44 al. 8, teza a doua din Constitutia României, cea care se refera la caracterul licit al dobândirii bunurilor si ca acest caracter licit se prezuma, acelasi legiuitor constituant spune: reglementarea acestei prezumtii nu împiedica în niciun mod, fie legiuitorul primar, fie legiuitorul delegat, (…) sa adopte reglementari prin care sa asigure deplina respectare a legislatiei Uniunii Europene în acest domeniu al luptei împotriva criminalitatii organizate transnationale”, a spus Livia Stanciu.
Ea si-a exprimat convingerea ca aceasta decizie ar trebui sa reprezinte un punct de plecare în cadrul discutiilor privind confiscarea extinsa, facând referire la tema conferintei „Sustinerea confiscarii extinse si recuperarii prejudiciului în România”, la care participa luni.
Presedintele instantei supreme, Livia Doina Stanciu, aflata la al doilea mandat, a afirmat ca instantele judecatoresti din România se afla la început de drum, iar o atentie covârsitoare trebuie acordata cadrului legal.
„Un alt element punctual care ar trebui examinat îl reprezinta cele doua mari conditii cumulative pe care legiuitorul le cere pentru ca judecatorul sa poata dispune aceasta masura de siguranta a confiscarii extinse: pe de o parte legiuitorul vorbeste despre valoarea bunurilor dobândite de condamnat, respectiv într-o perioada anterioara de maxim 5 ani fata de momentul savârsirii infractiunii, sau daca este cazul si dupa acel moment al savârsirii infractiunii, pâna la data emiterii actului de sesizare a instantei, daca valoarea acestor bunuri depaseste în mod vadit valoarea veniturilor acelei persoane. O a doua conditie ceruta de legiuitor: instanta trebuie sa-si formeze convingerea ca bunurile dobândite de condamnat în perioada aratata provin din activitati infractionale de natura celor care au atras condamnarea persoanei respective”, a mai precizat Stanciu.
Proiectul „Sustinerea confiscarii extinse si recuperarii prejudiciului în România” raspunde nevoii de standardizare a sistemelor juridice nationale din spatiul comunitar, ca urmare a adoptarii Deciziei-Cadru 2001/500/JHA privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, înghetarea, punerea sub sechestru si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunii.
Conferinta este organizata de Fundatia „Freedom House România”, Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Institutul National al Magistraturii, Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, Expert Forum în parteneriat cu Magistrats européens pour la démocratie et les libertés (MEDEL), Divizia penala si de gratieri a Ministerului de Justitie Francez.(A – autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!