Avantajele si dezavantajele noii legi a insolventei
Proiectul noii legi a insolventei lansate, recent, in dezbatere publica nu modifica substantial principiile procedurii, insa detaliaza si completeaza masurile de aplicare a prevederilor, care pana in prezent erau dificil de pus in practica sau se dovedisera a fi ineficiente, sustin specialistii. La solicitarea AvocatNet.ro, acestia au precizat ca o parte dintre noile reglementari nu rezolva o problema importanta si anume durata dosarelor de insolventa, in timp ce unele dintre acestea nu sunt echitabile.
Proiectul noii legi a insolventei a fost lansat, recent, in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului Justitiei, dispozitiile propuse asigurand, conform initiatorilor, echilibrul intereselor creditorilor si debitorului in procedura. In acest sens, principala noutate se refera la faptul ca debitorii ar putea cere intrarea in insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei.
Avand in vedere ca punerea in practica a noilor reglementari ar putea ridica o serie de probleme practicienilor in insolventa, cativa specialisti in domeniu au raspuns intrebarilor AvocatNet.ro referitoare la proiectul de lege a insolventei. Astfel, avocatii contactati sunt de parere ca proiectul reflecta aspectele interpretabile intalnite in practica si de asemenea, modifica si completeaza articole care pana in prezent erau dificil de aplicat. Totusi, nu toate ajustarile sunt „echitabile”, sustin acestia. In plus, noile reglementari nu stabilesc masuri drastice de reducere a duratei procedurii insolventei.
Avantaje si dezavantaje pentru debitori
Proiectul noii legi a insolventei are, pe de o parte, unele avantaje pentru debitori, iar pe de cealalta parte vine cu anumite limitari pentru acestia, sunt de parere specialistii.
Astfel, reglementarile aflate in dezbatere publica cresc sansele de redresare a companiilor, lucru avantajos atat pentru debitori, cat si pentru creditori, a declarat, pentru AvocatNet.ro, Vasile Godinca-Herlea, Managing Partner al Casei de Insolventa Transilvania.
In al doilea rand, este maximizat gradul de valorificare a activelor si, in consecinta, gradul de recuperare a datoriilor. Nu in ultimul rand, este imbunatatita comunicarea intre organele si participantii la procedura, fiind asigurat un grad mare de transparenta, a adaugat Vasile Godinca-Herlea.
In schimb, Andrei Dumitru, avocat partener in cadrul Danila, Petre & Associates, este de de alta parere. La solicitarea noastra, acesta ne-a precizat ca unele prevederi ale proiectului noii legi a insolventei, care avantajeaza doar debitorii, reprezinta de fapt un „mijloc de protectie” acestora.
O astfel de prevedere vizeaza situatia in care, dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii de catre debitor, in cazuri urgente, care ar pune in pericol activele acestuia, judecatorul sindic poate dispune de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.
Potrivit avocatului, in acesta ipoteza este greu de identificat situatia in care se impune cu maxima urgenta stoparea demersurilor de executare silita exercitate, in mod legal, de catre un creditor care a obtinut o incuviintare prealabila a instantei de judecata in acest sens. In plus, aceasta masura poate constitui un impediment substantial pentru creditorul respectiv, tergiversand recuperarea debitului, a adaugat acesta.
Totusi, exista si cateva prevederi care nu sunt in beneficiul debitorilor, ci din contra, vor limita posibilitatea acestora de a solicita insolventa.
Mai exact, un impact deosebit in acest sens il va avea reglementarea conform careia se instituie o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei, a mentionat avocatul de la Danila, Petre & Associates.
„Ca urmare a introducerii acestui prag se vor diminua cererile debitorilor depuse pe motiv ca starea de insolventa a societatii este iminenta, cereri in care era suficienta anexarea unor documente contabile, fara vreo justificare pertinenta a contului de profit si pierdere”, a explicat Andrei Dumitru.
Mai mult, proiectul de lege egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Totodata, introduce ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator – pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor, a mai spus avocatul.
Ce lacune are noul cod al insolventei?
Cei doi avocati sustin ca proiectul noii legi a insolventei are mai multe lacune, multe dintre ele referindu-se la durata dosarelor de insolventa, in timp ce altele vizeaza practicianul in insolventa.
Mai precis, in opinia lui Vasile Godinca-Herlea, printre dezavantajele noilor dispozitii se numara lipsa unor reglementari si masuri mai drastice care sa duca la reducerea duratei dosarelor de insolventa. In acelasi timp, nu s-a reglementat un mecanism clar de garantare adecvata a finantarii activitatii curente a companiilor care propun un plan de reorganizare, a mai spus reprezentantul CITR.
Practicianul in insolventa
De cealalta parte, avocatul partener in cadrul Danila, Petre & Associates ne-a declarat ca, desi noile dispozitii reflecta aspectele interpretabile intalnite in practica si clarifica o serie de probleme asupra carora chiar si instantele aveau opinii diferite, totusi nu toate ajustarile aduse legii insolventei sunt echitabile.
Un prim aspect de acest gen se refera la modalitatea in care este desemnat practicianul in insolventa in cadrul procedurii, a punctat avocatul.
Conform noii reglementari, judecatorul sindic va alege administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul judiciar dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, sau, in lipsa, in mod aleatoriu dintre cei inscrisi in tabloul UNPIR.
Astfel, documentul elimina norma din actuala legislatie care oferea creditorului dreptul de a isi alege practicianul in insolventa care sa gestioneze procedura.
In plus, proiectul de lege prevede obligativitatea inserarii in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor a ordinii de zi privind confirmarea sau inlocuirea practicianului in insolventa insa, ca si in actuala reglementare, practicianul poate fi inlocuit doar de catre creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, ne-a precizat avocatul.
„In acest context desemnarea unui practician in insolventa va tine in mare parte de judecatorul sindic, ramanand de vazut cat de aleatoriu vor fi desemnati practicienii in insolventa si pe ce criterii”, a specificat Andrei Dumitru.
Prevederi importante ale proiectului
In opinia avocatilor, unele masuri cuprinse in noul proiect de lege al insolventei vor avea un impact semnificativ in practica.
Licitatiile publice, desfasurate conform Codului de procedura civila
Dintre acestea, Vasile Godinca-Herlea a exemplificat doua: reglementarea insolventei grupurilor de societati, care asigura o mai buna organizare a procedurilor deschise in cadrul aceluiasi grup de societati si o mai buna coordonare intre practicienii care conduc insolventele diferitelor companii apartinand aceluiasi grup.
In alta ordine de idei, licitatiile publice se vor desfasura conform Codului de procedura civila, a explicat Herlea.
„Acest aspect va accelera substantial ritmul vanzarilor, in conditiile in care actualul Cod civil impune o serie de pasi de scadere a pretului de pornire la licitatie destul de drastici si o limitare in timp in ceea ce priveste termenul de organizare a acestora”, a continuat acesta.
Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, in lipsa unor reglementari foarte clare, licitatiile in cazul insolventei se organizeaza, in prezent, potrivit aprobarii creditorilor.
„In lipsa de persoane interesate de achizitionarea unui bun si in lipsa unei aprobari de scadere a pretului de catre creditori, sunt cazuri in care s-au organizat zeci sau chiar sute de licitatii fara finalitate, proceduri care se prelungesc inutil si cresc cheltuielile cu administrarea acestora”, a adaugat managing partner-ul Casei de Insolventa Transilvania.
Actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor
Potrivit avocatului Andrei Dumitru, de la Danila, Petre & Associates, un articol „interesant”, din reglementarile aflate in dezbatere publica, este cel care stipuleaza faptul ca nu sunt supuse suspendarii de drept de la data deschiderii procedurii actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti.
„Aceasta clarificare pune punct apararilor invocate de catre fidejusorii care solicitau ca, in baza principiului de drept conform caruia accesoriul urmeaza calea principalului, procedura executarii silite initiata impotriva acestora de catre creditorul debitorului principal aflat in insolventa – sa fie suspendata, prin raportare la prevederile art. 36 din Legea 85/ 2006”, a explicat acesta.
Alte masuri
Totodata, o reglementare foarte utila in practica va fi cea referitoare la creditorii care nu au fost notificati de catre practicianul in insolventa cu privire la deschiderea procedurii, din cauza faptului ca debitorul, din diverse „motive”, nu a inteles sa puna la dispozitia acestuia lista completa a creditorilor, iar din aceste considerente creditorii nu au depus declaratia de creanta in termenul stabilit prin sentinta, considera Andrei Dumitru.
In cazul acestei categorii de creditori si numai in aceasta ipoteza – cererile de inscriere la masa credala vor fi repuse in termen, creditorii preluand procedura in stadiul in care se afla in momentul inscrierii lor la masa credala, a mentionat sursa citata.
In plus, pentru a preintampina situatiile in care practicienii in insolventa publicau convocatorul in Buletinul Practicienilor in Insolventa chiar si in ziua adunarii creditorilor, se instituie expres obligativitatea convocarii creditorilor cu cel putin cinci zile de la publicare, ne-a mai spus Andrei Dumitru.
Intrucat in practica era discutabila legimitatea procesuala a practicianului in insolventa in momentul in care acesta intelegea sa conteste hotararile adunarii creditorilor, proiectul de lege prevede ca hotararea adunarii creditorilor poate fi atacata si de catre administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar, cu exceptia celei prin care practicianul in insolventa a fost desemnat.
„Avand in vedere ca rolul principal al procedurii insolventei este maximizarea averii debitoarei in scopul indestularii creditorilor si tinand cont ca, de principiu, doar creditorii sunt direct interesati in luarea masurilor corespunzatoare in cadrul hotararii adunarii creditorilor – pentru indeplinirea acestui obiectiv, apreciez ca acordarea legimitatii procesuale practicianului in insolventa in a contesta hotararea adunarii creditorilor (pe care chiar el a prezidat-o, intocmind un proces verbal in acest sens) – nu este o decizie tocmai oportuna”, a declarat avocatul.
Dispozitii din domenii diferite, reunite in aceeasi lege
Un mare plus al noului cod este faptul ca aduna dispozitii pe care pana acum le avea dispersat, in diferite parti ale legii, considera avocatul de la Casa de Insolventa Transilvania.
Mai mult, odata cu publicarea legii, procedurile vor fi aliniate reglementarilor comunitare, a adaugat sursa citata.
Astfel, proiectul noii legi a insolventei include intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere. Elena Voinea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!