Cum au ajuns antreprenorii „eroii” economiei
Problema cea mai mare cu care se confrunta toate economiile lumii este somajul ridicat in randul tinerilor. Criza financiara a dus la cresterea numarului celor care nu au un loc de munca, dar a provocat si un fenomen pozitiv: antreprenorii au devenit „eroii” capabili sa ofere un impuls economiilor fragile.
Organizatia Akcees a realizat un studiu despre antreprenoriat in Romania, iar concluziile acestei cercetari pot oferi o serie de raspunsuri legate de modul in care se poate rezolva problema somajului. „Intelegerea complexitatii ecosistemului antreprenorial romanesc si a particularitatilor acestuia sunt fundamentale pentru a putea initia proiecte cu impact in Romania! Acesta a fost motivul care a stat la baza deciziei de a realiza acest studiu si ne bucuram sa vedem ca rezultatele obtinute confirma inca o data relevanta proiectelor pe care le dezvoltam. Speram ca rezultatele studiului vor fi luate in considerare si de alti actori importanti in domeniu si ca acestea reprezinta un prim pas pentru stimularea antreprenoriatului prin masuri corecte, concrete si cu rezultate de durata!”, a declarat Irina Nicoleta Scarlat, Co-Fondator si Vice-Presedinte Executiv Akcees.
Romanii doresc sa devina patroni
Punand cap la cap datele furnizate de Global Entrepreneurship Monitor si de Comisia Europeana, specialistii Akcees au ajuns la concluzia ca Romania este prima tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al intentiilor antreprenoriale, 27% dintre romani declarand ca vor sa porneasca la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decat dublu fata de media inregistrata in restul statelor comunitare. In ciuda acestei deschideri, problemele apar atunci cand ne uitam la sustenabilitatea initiativelor antreprenoriale. Romania ocupa locul 6 in Uniunea Europeana (dupa Austria, Estonia, Letonia, Olanda si Slovacia) din punct de vedere al activitatii antreprenoriale totale: 9% din populatia activa este in curs de a incepe un business sau isi dezvolta propriile start-up-uri. Ocupam insa penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilitatii initiativelor antreprenoriale: mai bine de jumatate din companiile nou infiintate nu reusesc sa supravietuiasca perioadei critice de 42 de luni (acestea se inchid sau isi suspenda activitatea).
Subiectii implicati in cercetare au fost chestionati in legatura cu motivatiile care au stat la baza propriilor afaceri pentru a identifica, din punct de vedere cantitativ, cati dintre ei au ales sa porneasca la drum pentru ca au observat o oportunitate, si cati din necesitate. Ei au fost intrebati daca antreprenoriatul a fost singura lor optiune atunci cand au ales sa inceapa o afacere pe cont propriu si li s-au oferit doua posibilitati de raspuns: “Nu am avut alternativa” sau „Da, as fi putut face alte lucruri, dar am ales sa fiu antreprenor”. Rezultatele studiului au fost surprinzatoare: doar 13% din antreprenoriiimplicati in studiu au declarat ca au fost nevoiti sa isi inceapa afacerea proprie, ceilalti 87% declarand ca ar fi putut alege altceva, dar au ales sa fie antreprenori. Procentul antreprenoriatului determinat de necesitate este mai mic decat cele identificate in alte studii.
De ademenea, respondentii care nu au pus inca bazele propriilor afaceri au fost rugati sa evalueze probabilitatea de a incepe un business in anii urmatori pe o scara de la 1 la 5, unde 1 reprezinta situatia cel mai putin probabila si 5 reprezinta certitudinea de a incepe o companie. Acest indicator reprezinta inclinatia antreprenoriala a populatiei, definita ca probabilitatea de a deveni antreprenori in viitor. Inclinatia antreprenoriala medie a respondentilor a inregistrat o valoare de 3,852 si o abatere medie patratica de 1,065, aratand tendinta ridicata a populatiei de a dezvolta propriile afaceri pe termen mediu.
Dar lipsa finantarii ii opreste
Cea mai mare piedica in calea antreprenoriatului ramane insa lipsa accesului la finantare. Desi 48% dintre romani isi doresc sa porneasca la drum pe cont propriu, mai mult de jumatate dintre acestia afirma ca nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Acest indicator inregistreaza o valoare dubla fata de Uniunea Europeana, unde doar 21% dintre respondenti acuza lipsa banilor ca motiv pentru care nu isi dezvolta propriile afaceri, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeana. Temerilor legate de insuficienta fondurilor li se adauga si cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminueaza o data cu cresterea in varsta, atunci cand antreprenorii constientizeaza ca exista numeroase optiuni de finantare accesibile in Romania si in afara granitelor.De asemenea, taxele si barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale dintr-o regiune. Pentru antreprenori, ele se traduc in fonduri redirectionate catre stat si timp pierdut in lucruri birocratice, inlocuind timpul ce ar trebui petrecut pentru imbunatatirea calitatii produsului sau serviciului oferit.Indiferent de varsta, respondentii sunt unanim de acord ca nivelul taxelor si al impozitelor este ridicat, iar coruptia si ineficienta existenta la nivelul institutiilor publice au un impact negativ asupra posibilitatilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.
Existenta retelelor si a conexiunilor este un factor cu impact asupra nivelului de activitate antreprenoriala dintr-o anumita tara. In Romania, comunitati antreprenoriale puternice se dezvolta in orasele mari, insa acestea nu sunt inca suficient de prezente. Tinerii acuza de asemenea si lipsa de conexiuni de business si mentori relevanti pentru ei.Exista insa diferente semnificative pe grupe de varsta: reteaua de contacte a unei persoane creste semnificativ o data cu varsta, ceea ce aduce cu sine si noi conexiuni de business si asistenta de care au nevoie din partea mentorilor. In plus, exista diferente semnificative si intre antreprenori si cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii avand acces la retele mai dezvoltate, conexiuni de business si mentorat.
In loc de concluzie
Organizatia Akcees sustine ca masurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc pot fi intreprinse atat la nivel public, cat si la nivel privat. Ca urmare a rezultatelor studiului si a discutiilor cu reprezentanti importanti din mediul de afaceri, consideram ca ar trebui sa existe o diviziune clara a responsabilitatilor. Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui sa renunte la programele de infiintare de noi companii – focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin imbunatatirea calitatii programelor de educatie antreprenoriala. In acest sens, este important sa existe o legatura intre scoala si mediul de afaceri, iar curricula ar trebui adaptata la conditiile pietei. In plus, sistemul educational trebuie sa se concentreze pe crearea de lideri responsabili si independenti care valorifica antreprenoriatul si inteleg ce presupune acestea. Tot in slujba statului cade si simplificarea administrativa si fiscala, alaturi de lupta impotriva coruptiei.
Pe de alta parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente si competitii adresate antreprenorilor la inceput de drum, programe de mentorat si suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunitatile de finantare existente. Facilitarea accesului la acceleratoare, incubatoare si spatii de co-working este un alt punct foarte important, alaturi de promovarea continua a modelelor de succes si a motivelor corecte pentru a fi antreprenor.Impreuna, sectorul public si cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc. Acum ca e clar ce ar trebui facut, ramane doar ca lucrurile sa fie puse in practica treptat, iar puzzle-ul sa fie construit bucata cu bucata. Fiecare dintre noi isi poate aduce contributia la schimbare, iar aceasta se produce incet, persoana cu persoana. finantistii.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!