Vinovatii din spatele tragediilor produse de maidanezi
Politicienii au amânat adoptarea unor legi privind animalele fara stapân, primariile fac afaceri pe seama lor, iar ONG-urile functioneaza, în cele mai multe cazuri, doar pe hârtie.
TRAIAN BASESCU MAIDANEZI. Prima încercare mai serioasa de rezolvare a problemei câinilor vagabonzi din Bucuresti a avut loc în urma cu 13 ani, când primarul de atunci al Capitalei, Traian Basescu, a declansat o campanie de eutanasiere a acestora. Desi actiunea a început în forta, a fost oprita în scurt timp din cauza protestelor organizatiilor de protectia animalelor, care sustineau ca metoda este barbara si ineficienta.
Primarul a cedat si când în tara a sosit legenda franceza Brigitte Bardot, cu care Traian Basescu a semnat un protocol de neagresiune. Totusi, campania de eutanasiere a continuat, dar mult mai discret si, cel putin pe hârtie, între 2001 si 2008 au fost omorâti circa 150.000 de câini, potrivit datelor Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA) din cadrul Primariei Generale a Bucurestiului. Cifra este, însa, contestata de ONG-urile din domeniu, care sustin ca în realitate în spatele acesteia se ascund doar scurgeri de fonduri.
De altfel, dupa 2000, toate masurile mai consistente pe care le-au luat autoritatile locale au avut loc doar în preajma câte unui eveniment tragic.
În 2006, un cetatean japonez a murit la Bucuresti dupa ce a fost muscat de un maidanez – numit ulterior Bosquito de aparatorii sai. Atunci, autoritatile Capitalei au anuntat o noua campanie de strângere a câinilor, dar demersul s-a soldat cu adunarea a doar câtiva zeci de câini din cei peste 60.000 despre care se estimeaza ca traiesc în Capitala.
Câteva luni mai târziu, guvernul a propus un proiect de ordonanta de urgenta care sa permita eutanasierea rapida a animalelor fara stapân, însa actul normativ nu a fost niciodata adoptat. Simultan, au aparut mai multe initiative legislative contradictorii ale parlamentarilor, unele pro-eutanasie, altele contra acestui procedeu. Nici una nu s-a transformat în lege, potrivit unei analize a Mediafax de acum doi ani.
Lege blocata patru ani la deputati
LEGE EUTANASIERE MAIDANEZI. Autoritatile s-au ferit sa mai eutanasieze câini vagabonzi dupa ce Senatul a adoptat asa-numita Lege Marinescu – propusa în 2007 de deputatul Marius Marinescu – care interzicea uciderea animalor si permitea doar sterilizarea maidanezilor. Totusi, legea nu a devenit niciodata activa, deoarece, desi a trecut rapid de senatori, a stat la Camera Deputatilor, camera decizionala, patru ani.
Abia în noiembrie 2011, deputatii au aprobat-o, însa, surprinzator, într-o forma total opusa, care permitea anihilarea comunitarilor dupa ce autoritatile locale consulta populatia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunari.
Documentul a fost contestat la Curtea Constitutionala a României (CCR) de 70 de deputati PSD si 54 de deputati PNL, tocmai pentru ca forma aprobata de Senat diferea radical de modul cum a iesit din Camera Deputatilor. În ianuarie 2012, CCR a admis neconstitutionalitatea prevederilor privind eutanasia. Decizia a facut ca legea Marinescu sau Legea câinilor fara stapân sa-si reia drumul pe care anterior îl parcursese cu greu în patru ani.
Si, desi a trecut din nou destul de repede de Senat, s-a înpotmolit înca o data în Camera Deputatilor.
Abia saptamâna aceasta, dupa moartea copilului de patru ani muscat de sapte câini, presedintele acestei camere, Valeriu Zgonea, a declarat ca va face toate demersurile pentru a grabi aprobarea documentului. Iar comisia juridica a anuntat ca va începe dezbaterile saptamâna viitoare.
Minciunile din spatele ONG-urilor
ONG IMPOTRIVA EUTANASIEI. Desi în Bucuresti sunt înregistrate cel putin 30 de asociatii pentru protectia animalelor, doar patru semnasera în 2009 un protocol de colaborare cu Administratia pentru Supravegherea Câinilor fara Stapân. Majoritatea organizatiilor de profil sunt constituite din doi membri, în general sot si sotie, iar cei mai multi voluntari sunt pensionarii, dupa cum arata „România libera“ într-o analiza pe aceasta tema. Batrânii nu au însa posibilitati financiare, asa încât de cele mai multe ori îngrijesc câinii în jurul blocurilor sau direct pe strada.
Iar colaborarea între autoritati si ONG-uri s-a desfasurat cu sincope, cele doua parti preferând mai degraba sa se atace reciproc. De exemplu, chiar presedintele Asociatiei „Caleidoscop“, asociatie incriminata initial ca ar detine unul dintre câinii ucigasi, îi acuza pe cei din subordinea Primariei. “Cei de la Adminisratie nu au nici cele mai elementare cunostinte de comportament canin. Ei nu au fost pusi pâna acum în situatia de a lucra cu animalele. Doar îi luau în laturi, de multe ori brutal, îi bagau în boxe si le dadeau în cap acolo”, afirma, pentru „România libera“, în 2009, Carmen Secareanu.
Citeste articolul complet pe romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!