Raspunderea magistratilor
Andreea Ciubotaru, despre raspunderea magistratilor, conform propunerii de modificare a Constitutiei:
Potrivit datelor mediatice, Romania a fost condamnata prin decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului in 2012 la plata a peste un million de euro. Odata cu proiectul noii Constitutii, printre celelalte carente ale sistemului judiciar care s-au dorit a fi rezolvate la nivel constitutional, s-a pus si problema raspunderii magistratilor.
Textul actual al Constitutiei permite stabilirea raspunderii magistratilor in cazul erorilor judiciare in 2 situatii: in cazul exercitarii functiei cu rea-credinta sau cu grava neglijenta. Procedura pe care trebuie sa o urmeze persoana prejudiciata este usor anevoioasa si, in cele mai multe cazuri, nu se concretizeaza. Persoana vatamata in drepturile sale se poate indrepta numai impotriva statului, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, acesta urmand a se indrepta impotriva magistratului a carui rea-credinta sau grava neglijenta a fost constatata de Inspectia Judiciara. Instanta de judecata este cea care va da o decizie definitiva. O alta conditie este reprezentata de desfasurarea acestei proceduri in termenul de prescriptie de 1 an de la data comiterii faptei cu rea-creadinta sau grava neglijenta. Acestor limitari li se adauga si alte date ale realitatii ce rezida in aglomerarea instantelor si in derularea lenta a actiunilor in justitie ce fac aproape imposibila obtinerea raspunderii materiale a magistratului.
Amendamentul adoptat de Comisia pentru revizuire a Constitutiei propune exercitarea obligatorie a dreptului de regres al statului in toate cazurile, neconditionat. Prin acest demers se urmareste o crestere a increderii justitiabililor in actul de justitie, precum si o responsabilizare temeinica a actiunilor magistratilor, sub sanctiunea raspunderii materiale.
Ce parghii exista in alte state europene pentru a antrena raspunderea magistratilor?
In functie de sistem, actiunea de regres a statului este fie obligatorie, fie optionala, dar prezenta in majoritatea statelor democratice.
Sistemul judiciar german functioneaza asemanator celui romanesc, permite raspunderea magistratilor in cazul erorilor, neglijentelor ce nu tin de hotarare in sine (de exemplu, pierderea unui dosar) si in cazul aplicarii eronate a legii.
In Franta, sistem cu care cel romanesc se identifica in mare parte, in urma celebrului proces Outreau, in care 6 oameni au executat o pedeapsa cu inchisoarea si ulterior s-au dovedit a fi nevinovati, s-a pus in discutie problema raspunderii magistratilor, in urma unei reactii publice insemnate. Au fost propuse astfel diverse masuri pentru responsabilizarea acestora: limitarea detentiei preventive, o noua organizare a pregatirii magistratilor, prezenta avocatului in faza de umarire penala, o reintarire a garantarii drepturilor partilor in cazul abuzurilor (prin infiintarea Mediatorului Republicii).
Observand atat aspectele ce sprijina functionarea justitiei in mod independent si eficient, cat si pe cele care ingreuneaza procesul de justitie, solutia pe care o va adopta legiuitorul roman trebuie sa fie una care sa permita atat o constientizare eficace a magistratilor asupra rezonantei sociale (si nu numai) a hotararilor acestora, dar in acelasi timp sa garanteze independenta magistratilor si sa excluda orice ingerinta externa in actul de justitie. alinagorghiu.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!