Suntem pregatiti pentru o bursa de cereale?
Lipsa disciplinei contractuale sugereaza ca nu suntem pregatiti pentru o bursa a cerealelor, sustin membrii Asociatiei Române a Comerciantilor de Produse Agricole (ARCPA).
Procesul de maturizare a pietei agricole depinde foarte multe de disciplina contractuala (n.r. de exemplu, respectarea termenelor de predare a produselor), potrivit doamnei Ofelia Nalbant, director general al SC Agrium- Agroport SA. Cu toate acestea, membrii ARCPA sustin ca o bursa de cereale ar fi un mijloc bun de eficientizare a tranzactiilor si ar aduce mai multa transparenta în piata. „O astfel de bursa ar fi benefica deoarece ar oferi mai multe informatii despre pret si ar garanta siguranta tranzactiilor”, a spus doamna Nalbant. Reprezentantii ARCPA sustin ca principalele motive pentru care piata de la noi nu este pregatita pentru o bursa de cereale functionala sunt, pe lânga lipsa disciplinei contractuale, necesitatea de a îmbunatati sistemul de gradare a calitatii produselor si lipsa interesului companiilor de a tranzactiona astfel. Potrivit acestora, primii pasii spre crearea unei burse de profil ar fi educarea jucatorilor din industrie cu privire la rolul acesteia si o clasificare mai buna a productiei cerealiere neomogene de la noi.
Oficialii Ministerului Agriculturii sustin ca înfiintarea unei burse de marfuri pentru cereale si produse derivate reprezinta un instrument care ar permite o buna functionare a pietei produselor agricole cu o transparenta mult mai mare.
* Traderi: „Tranzactiile cu cereale depind de evolutiile de pe piata internationala”
Sistemul de referinta în formarea preturilor de achizitie a cerealelor la noi în tara este reprezentat de preturile de pe bursele internationale de profil, cum ar fi Matif din Franta sau Chigaco Exchange Commodities (CME), însa sunt influentate de o varietate de factori, spun reprezentantii ARCPA. Printre acesti factori se numara productia de cereale din bazinul Marii Negre, nivelul productiei în raport cu cererea, costurile logistice si financiare ale traderilor.
„Trebuie sa constientizam ca tara noastra exporta 7-10 milioane de tone de cereale pe an, iar valoarea acestor tranzactii reprezinta doar 1% din totalul tranzactiilor mondiale”, a spus domnul Robert Arsene, director general Agricover SA. Domnia sa sustine ca nemultumirile manifestate de fermieri în acest an fata de pretul practicat de traderi la achizitia cerealelor sunt generate de faptul ca producatorii se raporteaza la preturile practicate în 2012. Daca, anul trecut, pretul mediu pe o tona de grâu era în jur de 200 de euro, anul acesta preturile sunt de aproximativ 140-150 de euro pe tona. Cu privire la acest aspect, reprezentantii ARCPA sustin ca preturile au scazut datorita cresterii productiei totale de cereale în 2013, anul acesta estimându-se o productie de cereale cu 30 de milioane de tone mai mare decât cea din 2012.
Domnul Vasile Varvaroi, presedintele ARCPA si membru în Consilul de Administratie al companiei Cargill în România, estimeaza o productie de 4 tone/hectar pentru grâu în acest an. Domnia sa a precizat însa ca aceste estimari sunt bazate pe statisticile disponibile, iar tara noastra duce lipsa unui sistem coerent de raportare statistica a productiei de cereale.
Robert Arsene a adaugat ca la o productie medie de 4 tone grâu/hectar, la un pret de circa 650 de lei/tona, agricultorii români ar trebui sa îsi acopere costurile de productie în totalitate, fara a calcula si subventiiile acordate de Ministerul Agriculturii (MADR). „Potrivit acestor calcule, fermierii ar trebui sa înregistreze o marja de profitabilitatea mai mare chiar decât traderii”, a spus reprezentantul Agricover. Potrivit ARCPA, rolul traderilor din tara noastra este acela de a gasi o piata de desfacere pentru produsele românesti. În contextul unor politici agresive a principalilor competitori (Rusia si Ucraina) la vânzarea cerealelor pe piata internatioanla, preturile de achizitie trebuie adaptate astfel încât tara noastra sa ramâna competitiva la licitatiile externe. Membrii asociatiei au atras atentia ca traderii trebuie sa îsi acopere si costurile logistice cu transportul care variaza foarte multe în functie de locatia unde vor ajunge cerealele. „Astazi de exemplu, transportul de undeva din mijlocul tarii pâna în portul din Constanta este de aproximativ 16% peste pretul la care achizitionam cerealele. La acesta se adauga si taxa de intrare în port, precum si cea de manipulare portuara”, au precizat membrii ARCPA.
În opinia lui Robert Arsene, faptul ca tranzactiile cu fermierii continua în ciuda nemultumirilor acestora cu privire la pret sugereaza ca piata func¬tionaza chiar si în conditii de volatilitate. Directorul Agricover vede nemultumirea fermierilor normala, dar nu considera ca cineva anume este responsabil pentru o situatie creata de realitatile pietei. Potrivit datelor furnizate de ARCPA, cerealele (în special grâul si porumbul) înregistreaza o tendinta descendenta a preturilor pe bursele internationale înca din iarna. „Preturile practicate astazi nu sunt o surpriza, ci confirmarea tendintei preconizata înca de la începutul anului”, au spus reprezentantii asociatiei.
* ARCPA: „Problema depozitelor, o legenda”
Reprezentantii ARCPA afirma, în ciuda vocilor care sustin ca tara noastra duce lipsa de spatii de depozitare pentru cereale, ca în România sunt autorizate astfel de spatii cu o capacitate de 16 milioane de tone. Dintre acestea, traderii detin doar 10%. Prin urmare ARCPA respinge ideea ca marii comercianti ar putea influenta preturile pe piata de profil, deoarece dispun de majoritatea spatiilor de depozitare.
De altfel, saptamâna aceasta a avut loc o întâlnire la sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale între conducerea MADR si reprezentantii ARCPA pe tema schemei de garantare a certificatelor de depozit.
Subiectul s-a regasit si pe ordinea de zi a discutiilor din data de 27 august 2013 avute de conducerea MADR cu reprezentantii marilor exploatatii agricole din tara.
Întâlnirile de la sediul MADR au loc în contextul elaborarii unui proiect legislativ pentru îmbunatatirea regimului de depozitare a semintelor de consum în spatii licentiate si de utilizare a certificatelor de depozit pentru acestea. Astfel, modificarea legislatiei vizeaza atragerea mai multor producatori catre un astfel de mecanism de piata.
* Taxarea inversa la cereale – solutie pe termen scurt la evaziunea fiscala; reducerea TVA, solutia pe termen lung
Vasile Varvaroi sustine ca introducerea taxarii inverse la cereale va avea un efect benefic asupra pietei. Taxarea inversa este însa doar o masura temporara împotriva evaziunii fiscale, fiind valabila doar pâna în 2018. Din aceasta cauza, ARCPA sustine ca solutia pe termen lung la aceasta problema este reducerea TVA la cereale si produse de panificatie si considera ca importanta succesului acestei masuri nu trebuie minimizata. Prin introducerea taxarii inverse la comertul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adaugata este aplicata la finalul lantului comercial, plata taxei fiind deplasata din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut Comisiei Europene ca termenul de aplicare a taxarii inverse la cereale sa fie prelungit pâna în 2015, dar oficialii de la Bruxelles au respins cererea Guvernului, aratând ca procedura nu ar trebui folosita sistematic pentru a compensa „o supraveghere inadecvata” de catre autoritati. Recent, însa, Consiliul Uniunii Europene a decis sa introduca un „mecanism de reactie rapida” pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care sa permita statelor membre UE, inclusiv României, sa extinda taxarea inversa în diferite sectoare, în cazuri justificate, fara a abuza. Alexandra Oanca, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!