Codul Insolventei a fost lansat în dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei
Codul Insolventei, primul document de acest tip din Europa, a fost lansat în dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei. Apar modificari semnificative, majoritatea orientate înspre limitarea posibilitatilor ca insolventa sa fie utilizata abuziv. O alta parte vizeaza egalizarea drepturilor creditorilor cu cele ale debitorilor dar si sporirea sanselor ca procedura sa se încheie cu o reaorganizare de success nu cu un faliment, asa cum se întâmpla în acest moment cu 95% din cazurile de insolventa
Ministerul Justitiei a lansat în dezbatere publica proiectul noii legi a insolventei, proiect prin care este sistematizat si adaptat cadrul legislativ în domeniul insolventei si pre-insolventei.
Proiectul de lege ar urma sa ajunga în Parlament în urmatoare luna pentru ca, pâna la finele anului, sa devina lege, dupa cum arata surse implicate în constructia actului normativ.
Capital a scris pe larg despre toate aceste modificari începând cu luna martie atragând atentia si asupra faptului ca insolventa risca sa devina o boala nationala în conditiile în care 25% din PIB-ul tarii este blocat în astfel de proceduri anumite persoane, unele chiar cunoscute ca oameni de afaceri au facut o adevarata meserie din introducerea in insolventa a firmelor pe care le administreaza.
Potrivit Ministerului Justitiei, proiectul noii legi a insolventei propune o solutie integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati, reglementarea insolventei transfrontaliere.
Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolventei – mandatul ad-hoc si concordatul preventiv. În acelasi timp, proiectul noii legi a insolventei vine sa asigure echilibrul intereselor creditorilor si debitorului în procedura si eficientizarea procedurii, care sa conduca, implicit, la reducerea duratei procedurii si la cresterea gradului de recuperare a creantelor.
Prag pentru firmele care îsi cer singure insolventa
Debitorii vor putea cere intrarea în insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de suma ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolventei, lansat luni în dezbatere publica de Ministerul Justitiei.
În forma actuala a legii era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.
‘Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decât cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizeaza proiectul de lege privind procedurile de pre-insolventa si insolventa.
Echilibru de interese
De asemenea, în sensul asigurarii echilibrului intereselor, noul Cod al insolventei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.
‘Se egalizeaza regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, daca exista o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urma se înregistreaza direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecata în termen de 10 zile, în procedura necontencioasa. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaratii de creanta, iar în cazul respingerii sale, se vor solutiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formuleaza o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrarii unor astfel de cereri de catre unul sau mai multi creditori, se solutioneaza cererea debitorului în procedura necontencioasa, prin aceeasi încheiere judecatorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaratii de creanta, iar daca se respinge cererea debitorului se vor solutiona cererile creditorilor’, se arata în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Sprijin pentru reorganizare
Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori (situatie posibila actualmente – prin ‘manipularea’ grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fara corespondent în valoarea creantelor), noul Cod al insolventei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credala.
De asemenea, pentru a îmbunatati sansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât si al creditorilor – se propune introducerea unei super-prioritati pentru finantarile acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Aceste finantari se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar în subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.
Modificari de procedura
-Proiectul de act normativ introduce si ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator – pâna la ramânerea în pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.
-Actiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata în prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea întâmpinarii este de maxim 10 zile de la comunicare, raspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.
-Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecatorului sindic sa gestioneze mai eficient dosarul de insolventa, nefiind necesara organizarea unor sedinte publice de judecata daca nu exista cereri în procedura contencioasa sau necontencioasa, dar facând posibila dispunerea de masuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.
-Noul Cod introduce posibilitatea judecatorului sindic de a debloca anumite situatii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedura: daca nu se poate lua o hotarâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanta în vederea pronuntarii unei hotarâri si prevede expres obligatia judecatorului sindic de a se pronunta asupra viabilitatii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori si aprobat de adunarea creditorilor.
-De asemenea, se propune eficientizarea activitatii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neaparat lunar, ca în legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing si a creantelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protectiei creditorilor si transparentei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori. Serban Buscu, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!