Participarea la asociatii profesionale. Riscul pentru o societate din perspectiva regulilor de concurenta
Participarea la asociatii profesionale poate constitui un risc pentru o societate atunci când nu se acorda suficienta atentie respectarii regulilor de concurenta. Consecintele acestei abordari sunt majore putând consta în angajamente asumate cu privire la comportamentul pe piata, amenzi semnificative, impact asupra reputatiei societatii sau chiar sanctiuni de natura penala.
Asociatiile profesionale sunt create în vederea realizarii în comun a unor scopuri de interes pentru membrii acestora. Activitatea asociatiei, este în strânsa legatura cu scopul pe care aceasta doreste sa îl atinga în exercitarea activitatii sale, toate fondurile, patrimoniul si expertiza membrilor fiind canalizate în vederea atingerii unor obiective comune.
Chiar daca asocierea în sine sau apartenenta la o asociatie nu reprezinta o încalcare a regulilor de concurenta, comportamentul asociatiei, precum si comportamentul membrilor cade sub sfera de aplicare a articolului 5 din Legea Concurentei si, dupa caz, a articolului 101 din Tratatul de functionare a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, simpla asociere în cadrul unui organism profesional nu confera o protectie membrilor prin aceea ca i-ar exclude de la aplicarea regulilor de concurenta.
Cele mai multe profesii sau industrii specializate au asociatii care se întâlnesc în mod regulat, organizeaza evenimente împreuna, stabilesc ghiduri de bune practica pentru industria respectiva, stabilesc standarde de calitate etc.
De asemenea, pentru o întreprindere, participarea în cadrul unei asociatii poate presupune încheierea de parteneriate de promovare în rândul membrilor, prin intermediul asociatiei; participarea la evenimentele organizate de asociatie pentru membrii sai în scopul de relationare si promovare a propriilor interese sau oferirea de promotii comune cu alti membri ai asociatiei sau prin intermedierea asociatiei în vederea promovarii unei anumite specializari sau competente speciala existente în rândul membrilor asociatiei.
Toate aceste activitati pot avea un impact din punct de vedere concurential pentru ca, în realitate, ele reprezinta întelegeri orizontale sau verticale, încheiate între diversi agenti economici activi pe aceeasi sau pe piete relevante diferite. Chiar daca pornesc de la un scop legitim, acela de a îndeplini obiectivele propuse ale asociatiei, anumite comportamente sau activitati pot fi deturnate si degenera în actiuni concertate ale membrilor – concurenti sau neconcurenti, cu impact anticoncurential pe una sau mai multe piete relevante.
Mai mult, stabilirea de reguli aplicabile pentru toti membrii asociatiei poate conduce la o încalcare a regulilor de concurenta. Un exemplu la nivel european îl gasim în sanctiunea de cinci milioane de Euro aplicata de catre Comisia Europeana Ordinului national al farmacistilor din Franta („ONP”)[1]. În acest caz, ONP prin deciziile sale a împiedicat dezvoltarea unor întreprinderi pe piata si a luat decizii prin care a urmarit impunerea unor preturi minime în detrimentul spitalelor publice si a caselor de sanatate prin interzicerea unor reduceri mai mari de 10 % din preturile publice la serviciile de testare de laborator.
Consiliul Concurentei este, de asemenea, foarte atent la activitatea asociatiilor profesionale si daca prin intermediul acestora se ajunge la o restrictionare a concurentei pe piata. În ultima perioada avem o practica relativ bogata a autoritatii române de concurenta în privinta unor asociatii profesionale, fie ca este vorba despre cazuri finalizate (e.g. Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociatia Importatorilor si Distribuitorilor de Medicamente, Asociatia Distribuitorilor de Medicamente din România, Asociatia Româna a Petrolului), fie de cazuri în curs de finalizare (e.g. Asociatiile de gestiune colectiva de deseuri sau Asociatia Patronala Româna din Industria Laptelui). Catalin Suliman
Citeste articolul integral pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!