Statutul functionarilor publici, modificat: La restructurare, acestia nu mai primesc obligatoriu post intr-o alta institutie publica
Functionarii publici ale caror contracte înceteaza din motive neimputabile lor nu vor mai primi loc de munca într-o alta institutie publica decât cu aprobarea speciala a sefului acelei institutii, Guvernul motivând regula, într-un document obtinut de MEDIAFAX, ca pâna acum a primat interesul acestora.
Decizia a fost luata de Guvern în sedinta de marti, printr-o ordonanta de urgenta care modifica statutul functionarilor publici.
Prin aceasta ordonanta de urgenta, Guvernul a decis ca redistribuirea functionarilor publici carora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor sa fie efectuata tot de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP), ca si pâna în prezent, dar nu pe baza unei simple evidente statistice care sa reflecte doar posturile vacante din diverse institutii, ci pe baza „nevoilor reale” ale acestora, manifestate prin acordul conducatorilor în a-i primi prin redistribuire pe acei functionari publici concediati.
Documentul obtinut de MEDIAFAX releva ca aceeasi procedura va fi aplicata si în cazul înaltilor functionari publici ale caror posturi vor fi desfiintate prin masuri de reorganizare, acestia putând fi redistribuiti în ministere si alte autoritati centrale doar la „solicitarea expresa” a sefilor de autoritati si institutii publice.
În conditiile în care sefii de autoritati nu sunt de acord cu redistribuirea, ANFP va comunica autoritatilor desemnarea unui „responsabil de procedura”.
„Desi a fost creata ca o institutie menita sa asigure stabilitatea în functia publica, redistribuirea functionarilor publici realizata fara o minima consultare a institutiilor si a autoritatilor publice unde se stabileste noul loc de munca a generat o încarcare inutila, nejustificata a structurilor de personal ale acestor institutii, fara nicio legatura cu nevoile reale de personal ale acestora. Cu alte cuvinte, interesul individual al functionarului public a primat în fata interesului general, ceea ce, în final, a provocat consecinte negative generale la nivelul întregii societati” este argumentul Guvernului în documentul citat.
Executivul mai arata ca procesul de restructurare a administratiei centrale si locale din ultimii ani a luat în calcul, prin restrângeri de personal, atât nevoile reale ale statului, dar si „posibilitatile concrete de a plati salariile functionarilor publici”.
„Mai mult decât atât, studiile efectuate atât la nivel national, cât si la nivelul organismelor internationale financiare au evidentiat necesitatea continuarii acestui proces si al asigurarii unei distributii a functionarilor publici mai ales spre domeniile deficitare, cu diminuarea corespunzatoare a surplusului de personal din anumite domenii. Acest complex de factori care contureaza o problema majora pentru România vine în contradictie flagranta cu reglementari care fac practic imposibila flexibilizarea pietei muncii, generând mentinerea unui numar excedentar de personal în unele institutii din sectorul bugetar si un nivel redus al salarizarii”, se mai arata în document.
Executivul sustine ca ordonanta nu afecteaza drepturile functionarilor publici, ci pleaca de la ideea „flexibilizarii” fortei de munca, a asigurarii personalului necesar „în functie de nevoile efective” ale diferitelor componente ale sectorului bugetar.
În luna iulie, premierul Victor Ponta declara ca noua lege a salarizarii va determina si modificarea Legii functionarului public, astfel încât sefii de institutii sa aiba o mai mare „flexibilitate” în aranjarea grilei de salarii.
El arata ca este nevoie de „flexibilitate” în aranjarea schemei de personal deoarece, în prezent, mai usor poate fi schimbat un presedinte decât un functionar. Ovidiu Barbulescu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!