Se spala tot mai multi bani in Romania. Sumele sechestrate in 2013, de 10 ori mai mari decat in tot anul trecut
În primele sase luni, la cererea ONPCSB, procurorii au pus sechestru pe conturi de peste 18,1 mil. euro, suma sechestrata fiind de 10 ori mai mare decât în tot anul trecut
Cazurile suspecte de spalare a banilor au fost descoperite în urma analizei a 3 milioane de raportari de tranzactii în numerar, pentru 38,2 mld. euro intrate în tara si 33,6 mld. euro iesite
Criza economico-financiara si masurile de austeritate impuse în încercarea de a depasi aceasta perioada au intensificat fenomenul de spalare a banilor, nu atât din punct de vedere al numarului de actiuni, cât al sumelor introduse sau scoase din tara.
Sumele sechestrate de procurori în urma solicitarilor analistilor financiari ai Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) au fost în primul semestru al anului curent de aproape 10 ori mai mari decât în tot anul trecut, desi numarul dosarelor penale deschise a fost acelasi.
„În primul semestru al anului 2013 au fost primite 22 de rapoarte de tranzactii suspecte continând operatiuni neefectuate. În 6 cazuri, plenul ONPCSB a decis suspendarea operatiunilor pentru sumele de 8.944.700 euro, 72.750 dolari si 40.525.448 lei. În 5 din cele 6 cazuri, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a solicitat Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie prelungirea suspendarii operatiunilor. Pentru sumele de 8.850.000 euro si 40.525.448 lei, PICCJ a instituit sechestru asigurator”, noteaza Oficiul în raportul sau de activitate aferent primului semestru.
Sumele suspendate de ONPCSB în primul semestru al anului 2013 (18,1 milioane euro) depasesc în valoare cuantumul sumelor suspendate pe întreg anul 2012. Aceeasi evolutie pozitiva s-a înregistrat si la nivelul sumelor sechestrate de Parchetul General la solicitarea Oficiului.
În tot anul trecut, Oficiul a primit 23 de rapoarte de tranzactii suspecte continând operatiuni neefectuate. Tot în sase cazuri (pe tot parcursul anului 2012), plenul ONPCSB a decis suspendarea operatiunilor pentru sumele de 1.480.980 euro, 100.000 dolari si 29.580 lei, în toate aceste sase cazuri instituindu-se sechestru asigurator pentru sumele de 1.380.980 euro 600.000 USD, valoarea sechestrelor aplicate anul trecut fiind de aproape 10 ori mai mica decât sumele sechestrate în numai 6 luni ale anului curent.
3 milioane de operatiuni analizate
Tentativele de introducere pe cai ilegale a unor sume importante de bani în România ar putea fi justificate si de restrictiile impuse în anumite paradisuri fiscale, precum Cipru, care în primavara acestui an au decis supraimpozitarea conturilor de peste 100.000 euro, dar si a încercarilor de limitare a evaziunii fiscale din Grecia si alte state europene, cu atât mai mult cu cât tipologia spalarii banilor presupune transferul sumelor de bani dintr-o firma în alta, prin multe altele intermediare pâna se pierde urma banilor.
Conform statisticilor publicate în raportul de activitate al ONPCSB pe primul semestru, au fost analizate aproximativ 3 milioane de raportari de tranzactii în numerar, pentru 38.178 milioane euro intrate în tara (978 mil. euro introduse de catre persoane fizice si 37,2 mld. euro de catre persoane juridice) si 33.630 milioane euro iesite din tara ( 830 mil. euro scosi din tara de catre persoane fizice si 32,8 mld. euro de catre firme).
2.224 de rapoarte de tranzactii suspecte
Raportul Oficiului privind activitatea pe primul semestru indica faptul ca acesta a primit 2.224 Rapoarte de Tranzactii Suspecte (RTS), numar cu 4.06% mai mic fata de jumatatea numarului total de RTS-uri primite în anul 2012.
Pe baza acestor rapoarte, au fost deschise 1.550 lucrari la nivelul directiei de specialitate, mai mult cu 123 de lucrari fata de jumatatea numarului de lucrari deschise în anul 2012.
În primul semestru al anului curent, ONPCSB a analizat 431 de dosare, din care 276 au ajuns la Parchetul General, alte cinci fiind în lucrul anchetatorilor din cadrul Parchetului General si al Serviciului Român de Informatii, alte 150 de cazuri fiind distribuite altor organe competente.
„Analiza indicatorilor relevanti denota o crestere cu 125% a diseminarilor spontane transmise de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor agentiilor de aplicare a legii si altor organe competente”, se arata în raportul ONPCSB.
Evaziunea fiscala, principala infractiune generatoare de fonduri ilicite
Din datele financiare colectate, prelucrate si analizate la nivelul Oficiului reiese ca principala infractiune generatoare de fonduri ilicite a fost evaziunea fiscala, cu o pondere de 74% din cazurile în care procesul de analiza a relevat indicii temeinice de spalare de bani (în alte 7% din cazuri infractiunea generatoare a fost reprezentata de fapte incriminate prin Legea nr. 31/1190 privind societatile comerciale), cele mai vulnerabile domenii de activitate la fapte de spalare de bani fiind comertul interior, comertul exterior, domeniul imobiliar si serviciile.
De altfel, în urma controalelor efectuate de analistii financiari ai Oficiului au fost sanctionate 70 de entitati, suma totala a amenzilor aplicate fiind de 971.000 lei. În cadrul celor 155 de controale au fost aplicate, totodata, 44 avertismente.
În primul semestru din 2013 au fost efectuate 155 de actiuni de control, în crestere cu 38.07% fata de jumatate din numarul actiunilor de control din anul 2012 (96 actiuni de control).
În ceea ce priveste domeniile verificate, raportul Oficiului arata ca în domeniul administrarii imobilelor s-au efectuat, printre altele, 68 de controale, în cel al comertului cu ridicata al cerealelor 18, în cel al închirierii si subînchirierii de bunuri imobiliare proprii sau închiriate 4, în domeniul activitatii de jocuri de noroc 5 si în cel al comertului cu ridicata al carnii si produselor din carne 40.
Bani spalati prin despagubiri de deces
Evolutiile identificate anul trecut în legatura cu spalarea banilor sunt folosirea numerarului pentru disimularea originii ilicite a bunurilor sau fondurilor, operatiuni de externalizare de fonduri, efectuate pe baza unor justificari care nu corespund profilului financiar al ordonatorilor, persoane juridice, transferul unor sume de valoare mica din conturile din România ale unor persoane fizice, în contul unor persoane fizice sau juridice nerezidente, profilul financiar al ordonatorilor fiind în discordanta cu volumul sumelor transferate, precum si implicarea unor persoane fizice cu cetatenie româna, fara loc de munca si cu un nivel scazut de pregatire profesionala, în operatiuni de încasare de fonduri semnificative transferate dintr-o tara membra UE, cu justificari precum „despagubiri din asigurari” sau „despagubiri din deces”.
În acest din urma caz, analistii financiari ai ONPCSB au descoperit ca exista doua moduri de operare, unul în care sumele au fost încasate direct din conturile unor companii de asigurari din state membre UE si altul în care aproximativ 20 de persoane fizice au deschis conturi personale într-un stat membru UE, în care au depus banii în numerar (peste 3,5 milioane euro), i-au transferat în conturile personale deschise în România, iar ulterior i-au retras în numerar. Toate tranzactiile au fost justificate ca fiind „despagubiri din asigurari”, însa nu au fost prezentate documente în acest sens.
Sumele albite sunt reinvestite în creditarea unor firme românesti
În ceea ce priveste externalizarea fondurilor, analistii au remarcat existenta unor grupuri de agenti economici care activeaza în domenii specifice si care au externalizat sume mari de bani folosind justificari fictive de tipul „plata avans marfa…”, fara ca operatiunile de transfer sa fie urmate de importul efectiv al marfurilor. „Fondurile respective sunt scoase din aria de jurisdictie a organelor de aplicare a legii din România sau a mecanismelor de cooperare politieneasca si judiciara la nivel european, prin transferul în jurisdictii terte (non-membre). Sumele provin din infractiuni la regimul taxei pe valoarea adaugata (frauda de tip carusel) savârsite in România. În unele cazuri stratificarea acestor sume se realizeaza la nivelul sistemului financiar al statului de destinatie, dupa care ele sunt reinvestite în România în acelasi tip de activitati. Cea mai uzitata forma de reinvestire a fondurilor ilicite este creditarea unor societati comerciale românesti de catre actionarii/asociatii lor nerezidenti.
Conform articolului 25 alin. 1 din Legea 656, cea dupa care se ghideaza ONPCSB, informatiile privind analiza dosarelor nu pot fi publice timp de cel putin 5 ani dupa parasirea functiei. Afrodita Cicovschi, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!