CSM, de acord ca magistratii corupti sa piarda pensia de serviciu
Comisia de specialitate din CSM si-a dat avizul pentru pierderea pensiei de serviciu de magistratii condamnati definitiv pentru coruptie, care au fost exclusi din magistratura din acest motiv, aratând însa ca una dintre prevederile proiectului propus de MJ pune probleme de neconstitutionalitate.
Comisia „Independenta si responsabilizarea justitiei ” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat ca este necesara o interventie legislativa cu privire la pierderea pensiei de serviciu de catre magistratii condamnati penal, dar a aratat ca una dintre prevederile proiectului de lege propus de Ministerul Justitiei pune probleme de neconstitutionalitate. Potrivit acestei prevederi, pierd pensia de serviciu inclusiv procurorii si judecatorii exclusi din magistratura sau condamnati definitiv anterior intrarii în vigoare a acestei legi.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii discuta, în sedinta de marti, proiectul de lege pentru completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor cu privire la pensiile de serviciu în cazul condamnarilor penale si a aplicarii sanctiunilor disciplinare cu excluderea din magistratura.
Documentul a fost înaintat de Ministerul Justitiei (MJ), pe 14 august, Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea avizarii în regim de urgenta.
Proiectul prevede completarea Legii 303/2004 cu articolul unic 97 indice 1, cu urmatorul cuprins: „Art. 97 indice 1 – (1) Nu beneficiaza de pensie de serviciu si nici de indemnizatia prevazuta la art. 81, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si asimilatii acestora condamnati definitiv în conditiile art. 65. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si asimilatilor acestora sanctionati disciplinar cu excluderea din magistratura. (3) În situatia în care personalul prevazut la alin. (1) sau (2) a încasat pensia de serviciu pâna la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare sau, dupa caz, a hotarârii prin care s-a dispus sanctiunea excluderii din magistratura, acesta este obligat sa restituie diferenta dintre pensia de serviciu încasata si pensia din sistemul public de pensii, precum si indemnizatia prevazuta de art. 81. (4) Personalul prevazut la alin. (1) si (2) beneficiaza de pensie în sistemul public, în conditiile legii. (5) Pe durata procedurii disciplinare sau a procesului penal, solutionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspenda pâna la solutionarea definitiva a procedurii disciplinare ori, dupa caz, a procesului penal. (6) Prevederile alin. (1), (2) si (4) se aplica si magistratilor exclusi din magistratura sau condamnati definitiv anterior intrarii în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul pensionarii”.
Potrivit articolului 81, „judecatorii si procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii”. Aceasta indemnizatie se acorda o singura data în decursul carierei de judecator sau procuror si se înregistreaza potrivit legii. Prevederile se aplica si în cazul decesului magistratului aflat în activitate, indemnizatia fiind acordata familiei acestuia.
În expunerea de motive a Ministerului Justitiei, citata în punctul de vedere al Directiei Legislatie, Documentare si Contencios (DLDC), se arata ca „orice abatere de la exercitarea cu buna-credinta a functiei trebuie sanctionata, iar nu recompensata, prin acordarea unui beneficiu cum este pensia de serviciu”.
De asemenea, în documentul citat, se subliniaza ca acest proiect regmeneteaza situatia magistratilor condamnati penal care beneficiaza de pensie de serviciu la momentul intrarii în vigoare a noilor prevederi si nu are caracter retroactiv.
Proiectul de act normativ a fost analizat de DLDC, care si-a exprimat un punct de vedere, însusit de Comisia numarul 1 – ” Independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar”. Aceasta a propus avizarea favorabila a proiectului Ministerului Justitiei cu o serie de observatii.
„Comisia a apreciat ca alineatul 2 al articolului propus ar trebui sa se regaseasca într-un alt proiect de act normativ, care sa coreleze toate textele care vizeaza raspunderea disciplinara si efectele acesteia. În privinta alineatului 6, Comisia, cu majoritate, a apreciat ca acesta pune probleme de neconstitutionalitate din perspectiva retroactivitatii legii”, se arata în minuta Comisiei.
Comisia mai apreciaza ca „este necesara o interventie legislativa cu privire la pierderea pensiei de serviciu de catre magistratii condamnati penal, însa s-a propus ca Ministerul Justitiei sa promoveze atât propunerile formulate de catre Comisia nr. 1 în cadrul dezbaterilor vizând modificarea Legii 303/2004, cu privire la pierderea pensiilor de serviciu, cât si propunerile de modificare a art. 65 din aceeasi lege, corelate cu cele la care se refera proiectul de act normativ supus avizarii”.
De asemenea, comisia formata din membrii CSM a mai subliniat ca este necesar si un nou text referitor la comunicarea hotarârii de condamnare catre casele de pensii.
„Propunerea este extrem de larga, fiind vizate toate tipurile de condamnari definitive, inclusiv pentru infractiuni din culpa. Or, apreciem ca se impune restrângerea acestei sfere, prin excluderea infractiunilor comise din culpa; în caz contrar s-ar ajunge într-o situatie inechitabila pentru magistrat, care, dupa o cariera de cel putin 20-25 de ani (minim 20 de ani pentru pensie anticipata, minim 25 de ani pentru pensie de serviciu), nu ar mai beneficia de pensie de serviciu, chiar si în situatia, spre exemplu, a unei infractiuni de vatamare corporala sau ucidere din culpa ca urmare a unui accident de circulatie”, se arata în punctul de vedere al DLDC.
În documentul citat se mai arata ca proiectul propus de Ministerul Justitiei „nu contine nicio dispozitie reparatorie pentru cazul în care procesul penal nu se finalizeaza cu condamnarea, iar actiunea disciplinara nu se finalizeaza cu excluderea din magistratura”.
Procurorul general Tiberiu Nitu a declarat marti, la CSM, ca nu este la curent cu un eventual proiect prin care Ministerul Justitiei propune anularea pensiei speciale a magistratilor condamnati pentru coruptie, precizând ca, din punct de vedere juridic, nu crede ca „anulare” este cuvântul potrivit.
„Nu sunt la curent cu un eventual proiect de lege prin care Ministerul Justitiei propune anularea pensiilor celor condamnati. Nu sunt un specialist în dreptul muncii si în drept civil. Eu vorbesc ca jurist, poate ca impact ar fi benefic, dar din punct de vedere juridic, nu stiu daca cuvântul anulare este cel mai potrivit. Cred ca se pot face discutii vizavi de o anumita pensie speciala si o anumita pensie de asigurari sociale”, a declarat procurorul general al României.
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, anunta, pe 14 august, în sedinta Guvernului, ca proiectul de lege privind anularea pensiei speciale a magistratilor condamnati definitiv pentru fapte de coruptie va fi discutat în sedinta din 20 august a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cazanciuc a facut aceasta precizare dupa ce premierul i-a solicitat sa trimita proiectul de lege la Parlament, pâna la 1 septembrie.
„Domnu’ ministru, legea cu magistratii care au fost condamnati pentru fapte de serviciu sa-si piarda pensia speciala, va rog s-o puneti pe masa Parlamentului la 1 septembrie. O discutati si cu CSM. CSM lucreaza, nu?”, i-a spus premierul lui Robert Cazanciuc.
Ministrul Justitiei i-a spus lui Ponta ca proiectul acestei legi este convenit cu CSM si va fi luat în discutie în sedinta Consiliului din 20 august.
Victor Ponta anunta, pe 13 august, în cadrul unui interviu televizat, ca Ministerul Justitiei are pregatit un proiect de lege prin care se anuleaza pensiile de serviciu ale magistratilor condamnati definitiv pentru fapte de coruptie
Premierul declara ca 90-95% dintre magistrati sunt corecti, dar nu trebuie sa „ne facem ca nu stim” ca toate contractele de restituiri de propietati si cele de achizitii publice dureaza trei ani pentru ca sunt hotarâri judecatoresti care se bat cap în cap.
„Daca se face curatenie în magistratura, e în folosul României si al magistratilor corecti, care sunt toti tratati la pachet ca fiind judecator sau procuror corupt”, a mai spus atunci Ponta. Catalina Cocolos, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!