Economia urca in statistici, dar se sufoca in realitate
Economia urca în statistici, dar se sufoca în realitate. Cresterea poverii fiscale a afectat consumul privat si afacerile companiilor mai rapid si mai grav decât se astepta Guvernul, realitate dezvaluita chiar de executia bugetara pe primele sase luni.
Înainte de a produce efectele benefice previzionate la buget, cresterile succesive de accize, impozite locale, adaugate altor majorari ale poverii fiscale din anii anteriori (cea mai grava fiind cresterea TVA), precum si masurile de genul cresterii salariului minim pe economie au distrus profitabilitatea companiilor si au subtiat veniturile disponibile ale populatiei, erodând si mai mult consumul.
Consecintele grave pentru economie au devenit vizibile rapid, în prima jumatate a anului, si pentru Ministerul Finantelor. Executia bugetara la sase luni arata ca planurile initiale de a colecta mai mult la buget au esuat lamentabil. Opinia trimisa Guvernului de Consiliul Fiscal, institutia independenta împuternicita sa analizeze situatia finantelor publice, indica o realitate dezastruoasa.
Fata de ce îsi propusese sa încaseze în aceasta perioada, statul a iesit în minus cu 6,5 miliarde de lei (aproape un miliard si jumatate de euro). Gaura echivaleaza cu mai mult de un sfert din cheltuielile totale de personal ale statului sau cu bugetele însumate pe jumatate de an ale unor ministere precum cele ale Sanatatii, Justitiei si Mediului. Jumatate din aceasta nerealizare a fost cauzata de absorbtia dezastruoasa a fondurilor europene, restul provenind din esecul încasarii veniturilor fiscale si nefiscale programate prea optimist la începutul anului. „Situatia indica în mod clar o economie slabita, cu probleme“, a declarat pentru Capital, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, precizând ca previziunile bune de crestere a PIB (2% anul acesta) se bazeaza aproape exclusiv pe anul agricol bun si pe cresterea exporturilor în sectorul auto si farma, din care statul nu poate astepta oricum încasari mari.
Afaceri în declin
Impozitul pe profit este cel care a avut, de departe, cea mai dramatica evolutie. Statul a încasat în primul semestru mai putin cu 5,5% decât îsi propusese, esecul fiind explicat, potrivit Consiliului Fiscal, nu doar de regularizarile efectuale la impozitul platit de banci, ci si de evolutia foarte slaba a încasarilor de la ceilalti agenti economici. Cum a fost posibil un astfel de esec de previzionare? În bugetul initial, Guvernul si-a închipuit ca economia o sa duduie, iar firmele vor raporta pe banda profituri spectaculoase, insensibile la cresterea poverii fiscale si la prelungirea crizei, si a anticipat o crestere cu 8,3% a veniturilor din impozitul pe profit fata de 2012. La jumatatea anului, guvernan?ii au constatat ca avansul abia s-a apropiat de 0,2%, din cauza ca firmele au avut o performanta financiara slaba.
De altfel, în primele cinci luni, numarul de companii intrate în insolventa a crescut cu 9,5% fata de aceeasi perioada din 2012, atingând un nou maxim istoric, potrivit datelor ONRC. La rata insolventelor, România este fruntasa în regiune, 5,67% fiind un nivel urias comparativ cu cele din Bulgaria (0,35%), Polonia (0,04%) si chiar Ungaria (3,84%). Ca lucrurile se agraveaza o arata faptul ca în insolventa nu mai intra doar firmele mici, mai vulnerabile, ci si companii mari (cifra de afaceri medie a unei companii intrate în aceasta procedura a crescut cu peste 60% fata de perioada similara din 2012).
Consumul scade si mai mult
O nerealizare importanta a veniturilor bugetare – 485 mil. lei – a avut loc si în cazul TVA. Prima cauza identificata de Consiliul Fiscal: scaderea consumului populatiei cu 0,3% în termeni reali în primul trimestru, fata de aceeasi perioada din 2012, majorarea taxei începând sa îsi arate, dupa câtiva ani, consecintele grave. TVA este principala sursa de venit a bugetului de stat, problemele de colectare afectând tintele trimestriale de deficit (cash). Pentru a masca ratarea acestora de ochii UE si ai FMI, Guvernul a gasit o solutie dubioasa de înfrumusetare a rezultatelor: blocarea rambursarilor de TVA catre contribuabili în ultima luna din trimestru. „Aceasta afecteaza însa grav lichiditatea si situatia financiara generala a companiilor respective“, spune Dumitru. Povara pusa de stat a ajuns sa sufoce astfel tot mai mult activitatea economica sau s-o împinga în zona evaziunii. Efectele au fost cu precadere vizibile, în urma cresterii accizelor. Acestea au fost majorate în 2013 la bere, tigarete si motorina, iar Ministerul Finantelor si-a imaginat ca va încasa considerabil mai mult la buget, mai ales ca si cursul de schimb valutar luat în calcul a fost mai mare cu 5,2% fata de 2012. Surpriza! Piata a refuzat sa se conformeze previziunilor facute de strategii finantelor publice, încasarile din accize consemnând cea de-a doua mare nerealizare (minus 713 mil. lei fata de programul semestrial). Potrivit Consiliului Fiscal, evolutia sugereaza „o scadere a consumului de produse accizabile si/sau o crestere a evaziunii fiscale“. Chiar si capitolele de încasari unde evolutia a fost decenta au în spate povestea unui esec. La impozitul pe salarii si venit, precum si la contributiile de asigurari sociale, încasarile au evoluat bine în principal ca urmare a cresterii salariilor si a numarului de angajati în sectorul bugetar, banii fiind, de fapt, mutati dintr-un buzunar al statului în altul. Masuri precum cresterea salariului minim pe economie (de la 700 de lei la 750 lei din februarie 2013) au sporit veniturile medii mai mult în sectorul de stat, în timp ce în sectorul privat au avut efecte contrare. Rata somajului a crescut, iar salariile brute au scazut, în termeni reali, de trei trimestre în mediul privat, motiv pentru care Consiliul Fiscal crede ca majorarea salariului mediu brut pe economie cu peste 7% anul acesta, estimata de Guvern si incorporata în bugetul initial pe 2013, este „putin plauzibila“.
-0,3% este scaderea consumului populatiei, în termeni reali, în primul trimestru din 2013 fata de aceeasi perioada a anului trecut
CIFRELE ESECULUI
827 mil. euro – venituri nerealizate la impozitul pe profit în primul semestru din 2013, fata de programul initial
713 mil. lei – nerealizari la accize
485 mil. lei – nerealizari la TVA
467 mil. lei – venituri nefiscale nerealizate
3.347 mil. lei – sume de la UE nerealizate
+ 18% – depasirea cheltuielilor de personal prevazute
+ 6,8% – depasirea programului de cheltuieli pentru bunuri si servicii
+9,3% – depasire la alte transferuri (bani mutati dintr-un buzunar în altul al statului)
-19% – „economie” facuta la cheltuielile pentru proiecte cu finantare UE nerambursabila
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!