Directiva europeana care va garanta accesul romanilor la tratament in orice stat european, intra in vigoare din luna octombrie 2013. Cat de afectat va fi sistemul romanesc de sanatate?
Directiva europeana care le va garanta pacientilor români accesul la tratamente în orice tara a Uniunii Europene începând cu luna octombrie 2013 ar putea „dinamita” sistemul autohton de sanatate, dupa cum se arata într-un studiu dat publicitatii de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). La ora actuala, aproximativ 1% din pacientii europeni folosesc servicii medicale în alte state membre decât cele în care sunt rezidenti.
Mai exact, se arata în documentul citat, „în România lipsesc instrumentele prin care autoritatile ar putea evalua impactul liberalizarii circulatiei pacientilor români în alte state membre UE”. Asta în conditiile în care atât ministrul Sanatatii, cât si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) au declarat ca impactul directivei 24/2011 va fi unul redus.
„Aflata în fata transpunerii unei directive importante pentru sistemele medicale europene, România este nevoita sa adopte, silita de propriile-i politici medicale defectuoase, o strategie de tipul <>”, se arata în raportul CRPE. Totodata, documentul mai arata ca oficialii din sistem sunt îngrijorati vis-a-vis de echilibrul financiar fragil al finantelor sanatatii românesti.
„Nu s-a facut niciun calcul legat de impactul pe care aceasta directiva îl va avea asupra sistemului de sanatate românesc. Din punctul meu de vedere, directiva ar putea sa aiba si efecte negative, mai ales ca o serie de pacienti care au un anumit venit vor prefera sa mearga sa se trateze în strainatate. Totusi, exista posibilitatea ca directiva sa aduca un aflux de capital”, a explicat profesorul Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Medicul a amintit ca pe formularul E112 au fost o serie de probleme legate de implementare. „Daca nu vom reusi sa ne adaptam nici la aceasta directiva, va fi destul de problematic, mai ales ca suntem obligati sa o adoptam. Pâna în prezent, noi nu am participat la discutii privind implementarea nici la nivelul CNAS si nici la nivelul MS, desi exista initiative izolate pentru cei care vor sa faca turism medical, iar aici un mare interes îl are Ministerul Turismului”, a completat presedintele CMR.
Serviciile românesti, subevaluate
Potrivit raportului CRPE, în ultimul deceniu, politicile de sanatate ale autoritatilor române s-au bazat pe subevaluarea tarifelor medicale platite de CNAS furnizorilor de servicii.
„Practic, aceasta bariera se traduce prin diferenta consistenta dintre pretul real al unui serviciu medical furnizat într-un stat membru si pretul oficial, mult subevaluat, al aceluiasi serviciu furnizat în România. Din acest punct de vedere, Directiva va aduce beneficii nete pacientilor români cu posibilitati financiare, dar nicio schimbare pentru ceilalti”, se arata în document.
„Într-adevar, exista pericolul ca cei care vor avea bani sa se duca în strainatate pentru tratamente, astfel ca România va avea de pierdut, dat fiind faptul ca CNAS va fi nevoita sa deconteze banii respectivi, care vor intra în bugetele altor sisteme si nu la noi. Totodata, o alta problema e faptul ca sunt preturi subevaluate în România”, a adaugat presedintele CMR.
De aceeasi parere este si Cezar Irimia, presedintele Aliantei Pacientilor Cronici din România (APCR). „O sa fie aceeasi discriminare. Cine nu are bani o sa moara cu zile. Serviciile nu sunt cu mult diferite, dar partea hoteliera costa. Prin urmare, directiva aduce beneficii pentru cei cu situatie materiala foarte buna. Se faulteaza în mod grosolan sistemul de sanatate din România”, a explicat pentru adevarul.ro Cezar Irimia.
Acesta a adaugat ca de câstigat nu vor avea spitalele de stat, ci spitalele si clinicile private. „Ar putea fi reanimati de aceasta directiva”, a mai spus Irimia.
Ce presupune directiva 24/2011 pentru pacienti
Comisia Europeana a propus, în iulie 2008, o Directiva privind aplicarea drepturilor pacientilor în cadrul asistentei medicale transfrontaliere. Directiva încerca sa traseze cadrul legislativ în care pot fi acordate servicii medicale într-un stat membru unui pacient rezident si asigurat medical în alt stat membru. În aprilie 2009, Parlamentul European a aprobat, într-o prima lectura, 122 de amendamente la propunerea initiala a Comisiei.
Mai exact, pacientului îi vor fi rambursate costurile serviciului medical efectuat în alt stat membru la tariful practicat în statul sau de afiliere, dar nu mai mult decât costurile serviciului medical în statul unde acesta a fost acordat. De exemplu, daca un pacient român efectueaza o tomografie computerizata în Ungaria, pentru care plateste un pret de 100 de Euro, statul român îi va rambursa ulterior 58 de Euro, echivalentul tarifului practicat de CNAS pentru aceeasi investigatie. Totodata, orice prescriptie medicala emisa într-un alt stat membru va fi recunoscuta si în statul membru de afiliere.
„Pacientii vor putea alege doar între servicii care nu includ spitalizare si vor trebui sa suporte din propriul buzunar diferenta dintre costurile din strainatate si cele din tara. Tinând cont de diferentele mari între costurile serviciilor medicale din occident si costul oficial al serviciilor medicale din România, sumele care trebuie suportate de catre pacienti pot fi notabile”, se arata în raportul CRPE. Claudia Spridon, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!