15 august, zi libera legala. Ce poti face daca angajatorul te cheama la serviciu

Romanii au parte, anual, de douasprezece zile de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, potrivit Codului Muncii. Una dintre acestea este Adormirea Maicii Domnului, sarbatorita de crestini joi, 15 august. Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatilor liber in aceasta zi, altfel risca amenzi.

 Codul muncii prevede 12 sarbatori legale, traduse in zile libere pentru salariati:

• 1 si 2 ianuarie ;
• prima si a doua zi de Pasti – in 2012, aceste zile au fost in 15 si 16 aprilie;
• 1 mai – in 2012;
• prima si a doua zi de Rusalii – in 2012, aceste zile au fost in 3 si 4 iunie;
• Adormirea Maicii Domnului – 15 august;
• Sfantul Andrei – 30 noiembrie;
• 1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei;
• prima si a doua zi de Craciun – 25 si 26 decembrie.

Dintre acestea, numai o parte sunt, calendaristic, in timpul saptamanii. Conform calculelor noastre, in acest an, din cele 12 sarbatori legale prevazute de Codul Muncii, 8 „au picat” in timpul saptamanii, aducand o zi libera pentru cei care lucreaza de luni pana vineri. Celelalte sarbatori legale  s-au nimerit in zile de week-end, cand salariatii cu un program de lucru de luni pana vineri sunt oricum liberi.

Ce pedepse risca angajatorii care nu dau liber in 15 august

Legislatia muncii este dura cu angajatorii care incalca salariatilor dreptul de a beneficia de zilele libere acordate de stat. Mai exact, amenzile pentru angajatorii care nu acorda zilele libere legale sunt cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei.

Totusi, exista si categorii de salariati care, in zilele de sarbatoare legala, trebuie sa se prezinte la munca, angajatorii nefiind obligati sa le acorde zilele libere stabilite de stat. Este vorba de acele domenii in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza “caracterului procesului de productie sau specificului activitatii”.

De asemenea, si angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica trebuie sa lucreze in zilele de sarbatoare legala. Codul muncii prevede ca pentru aceste categorii de salariati se stabilesc, prin Hotarare de Guvern, programe de lucru adecvate, astfel incat populatia sa dispuna de asistenta medicala si de alimentele de stricta necesitate.

Compensatii pentru cei care trebuie sa mearga la serviciu in sarbatorile legale

Chiar daca sunt nevoiti sa fie prezenti la serviciu in ziua de 15 august, salariatii care lucreaza in domenii in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza “caracterului procesului de productie sau specificului activitatii” au dreptul, conform legislatiei muncii, sa isi ia o zi libera in urmatoarele 30 de zile. Practic, pana pe 14 septembrie cei care au lucrat de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului pot solicita angajatorului o zi libera.

Compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile se acorda si angajatilor din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica care trebuie sa lucreze in zilele de sarbatoare legala.

Codul muncii mai prevede ca pentru celelalte cazuri in care nu se acorda zile libere in sarbatorile legale „din motive justificate”, salariatii trebuie sa beneficieze de un „spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru”.

Angajatorii care nu ofera compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile sau sporul indicat de legislatia muncii pot fi amendati cu o suma cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei.

Obligat sa mergi la serviciu, fara sa primesti compensatii? Ce poti face

Pentru orice incalcare a prevederilor legale din domeniul relatiilor de munca, inclusiv cele referitoare la zilele libere legale, salariatii isi pot da in judecata angajatorii sau ii pot reclama la Inspectia muncii.

Avocatul Andreea Suteu de la casa avocatura Ionescu si Sava, a explicat mai demult pentru AvocatNet.ro, ca salariatii pot sesiza Inspectia muncii si/sau Inspectoratul teritorial de munca de la domiciliul lor direct sau in scris (prin posta sau e-mail), aceasta operatiune fiind scutita de orice fel de taxa.

„Sesizarea va trebui sa contina numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exacta, date de identificare ale angajatorului si a locatiilor in care acesta isi desfasoara activitatea. Referirile la date, trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul, informatiile trebuie sa fie concise, iar solicitarile precizate clar”, preciza avocatul contactat de noi.

La depunerea sesizarii, angajatii nu trebuie sa prezinte niciun fel de dovezi pentru ca autoritatile vor controla angajatorul, urmand sa-i solicite acestuia toate informatiile sau documentele pe care le considera necesare pentru rezolvarea cererii salariatului.

„In cazul sesizarii adresata Inspectiei muncii sau Inspectoratului teritorial de munca, autoritatile sesizate urmeaza a veni in control la respectivul angajator pentru a verifica respectarea de care acesta a legislatiei muncii, precum si acordarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor fata de salariati. Cu ocazia controlului, se vor solicita conducerii angajatorului, documentele si informatiile necesare, se vor procura dovezi, se vor efectua investigatii, urmand sa dispuna masurile pe care le considera necesare, inclusiv constatarea contraventiilor si aplicare de sanctiuni contraventionale”, a explicat avocatul Andreea Suteu.

Angajatii care depun o astfel de reclamatie la ITM nu trebuie sa isi faca griji despre repercursiuni pentru ca, potrivit legii, aceste sesizari sunt benficiaza de confidentialitate, nefiind dezvaluit angajatorului motivul controlului.

O alta solutie: chemarea in judecata a angajatorului

Pe langa sesizarea ITM, angajatii mai au la dispozitie si o alta solutie: un proces cu angajatorul. Astfel, ei pot depune o cerere de chemare in judecata a angajatorului, la instanta de judecata de la domiciliu. Potrivit avocatului Andreea Suteu, documentul trebuie sa contina numele si prenumele, domiciliul  sau resedinta partii, numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces (in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional), obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului (atunci cand pretuirea este cu putinta), motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea, precum si dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere si semnatura.

Andreea Suteu a aratat ca in cazul litigiilor de munca nu se platesc taxe de timbru si nici nu se aplica timbru judiciar.

Totusi, cheltuieli vor exista pentru angajati, daca vor fi reprezentati de un avocat, pentru ca trebuie sa achite onorariul pe care acesta il percepe. In situatia in care angajatul va avea castig de cauza la finalul procesului, onorariul avocatului va fi suportat de partea adversa. Totusi, in cazul in care angajatul pierde, pe langa onorariul avocatului care il reprezinta, salariatul va fi obligat sa plateasca si avocatul care il reprezinta in instanta pe angajator.

Dupa depunerea cererii de chemare in judecata, a subliniat avocatul Andreea Suteu, se acorda termen pentru judecarea ei, procesul urmand sa isi continue cursul firesc: citarea partilor, administrarea probelor si punerea concluziilor.

Andreea Suteu subliniaza ca pentru litigiile de munca hotararea primei instante este executorie de drept.

Avocatul avertizeaza ca, in cazul proceselor cu angajatorii, salariatii se pot astepta la diferite abuzuri din partea angajatorului, care in cele mai multe dintre situatii, nu pot fi evitate. Roxana Neagu, avocatnet.ro

Cuvinte cheie: 15 august, angajator, avocatul Andreea Suteu, chemarea in judecata, Codul muncii, compensatii, Inspectia Muncii, pedepse, reclamatie, serviciu, zi libera legala

Stiri juridice & administrative pe 7:42 felicia.taunean