Lucian Enache, vicepresedintele Asociatiei Centrul de Mediere Constanta: Procesul medierii nu inseamna o revolutie a sistemului judecatoresc, ci o intoarcere la normalitate
Lucian Enache este avocat, mediator si formator în mediere, vicepresedintele Asociatiei Centrul de Mediere Constanta, dar si vicepresedinte al Uniunii Centrelor de Mediere din România.
Câti bani ar putea scoate românii din buzunar daca ajung la mediere? Ce risca sa pateasca în cazul în care nu apeleaza la un mediator? Poate medierea sa revolutioneze sistemul judecatoresc din România? sunt intrebarile pe care si le pun romanii odata cu intrarea in vigoare a obligativitatii participarii la sedinta despre informare cu privire la avantajele medierii.
1. Începând cu 1 august, se aplica sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata, daca nu se parcurge procedura prealabila asupra avantajelor medierii. Ce presupune concret aceasta problema?
Concret, procedura informarii gratuite obliga justitiabilul care doreste sa se adreseze instantei de judecata ca înainte de a depune cererea în instanta sa mearga la un mediator pentru a lua cunostinta si de posibilitatea solutionarii conflictului sau printr-o alta procedura si anume prin mediere. Numai dupa ce este în cunostinta de cauza privind cele doua proceduri (în fata instantei si mediere) justitiabilul poate decide care este cea mai buna procedura raportat la situatia sa concreta.
Mentionez ca aceasta procedura de informare este gratuita si niciun mediator nu ar trebui sa solicite onorariu. Rezultatul informarii (care poate fi un certificat de informare, daca ambele parti s-au prezentat la mediator sau un proces verbal de informare, daca una dintre parti refuza prezenta la sedinta de informare) se depune odata cu cererea de chemare în judecata la instanta competenta. Lipsa acestor înscrisuri atrage sanctiunea respingerii cererii ca inadmisibila începând cu data de 1 august 2013.
2. Care sunt avantajele si rolul institutiei medierii?
Avantajele medierii sunt: costuri mult mai reduse decât la instanta de judecata, confidentialitatea procedurii, rapiditate în solutionarea litigiului, solutia apartine partilor si nu unei terte persoane (judecatorul), ceea ce duce si la respectarea acelei solutii de catre ambele parti.
3. Medierea este o profesie liberala. La cât pot ajunge tarifele percepute de mediatori?
Fiind o profesie liberala, fiecare mediator apreciaza valoarea muncii sale. Legiuitorul nu a impus o grila sau tarife, raportat la cererile privind procedura de mediere. Ce pot spune însa este ca aceste costuri sunt mult mai reduse decât în procedura clasica a instantelor de judecata. Cu titlu de exemplu, un divort prin procedura medierii poate sa coste partile între 400 si 800 de lei (în functie si de numarul de sedinte), în timp ce un divort pe calea procedurii notariale sau în fata ofiterului starii civile porneste de la 500 de lei.
4. Noul Cod de Procedura Civila a intrat în vigoare de câteva luni si, odata cu el, si medierea. Cum au întâmpinat românii procesul de mediere?
Trebuie sa recunoastem ca cetatenii români au o nemultumire fata de sistemul judiciar din România si, în primul rând, fata de durata proceselor în fata instantelor. Tocmai de aceea, procedura medierii a fost salutata de marea majoritate a celor care aveau un conflict si au început în numar din ce în ce mai mare sa apeleze la aceasta procedura.
5. Care sunt cele mai frecvente cazuri pentru care oamenii au apelat la un mediator?
Cele mai frecvente cazuri pe care personal le-am primit la biroul de mediator unde îmi desfasor activitatea au avut ca obiect solutionarea problemelor de familie (cereri de divort, precum si cereri accesorii divortului – stabilirea domiciliului minorului, exercitarea autoritatii parintesti etc. -, plus cereri de partaj, indiferent daca partajul era ca urmare a unei divort sau ca urmare a unei deschideri a succesiunii), precum si numeroase cazuri comerciale, comerciantii (profesionistii, dupa noul Cod Civil) fiind primii care au sesizat marele avantaj al medierii si anume rapiditatea procedurii.
6. V-ati confruntat cu situatii în care medierea a esuat?
Da, si niciun mediator nu trebuie sa se teama de acest lucru. În calitate de formator în mediere îmi pregatesc cursantii si raportat la aceasta situatie. Indiferent daca medierea se finalizeaza cu un acord de mediere sau nu, aceasta procedura este un câstig pentru parti întrucât faciliteaza comunicarea dintre ele. Am avut situatie în care dupa o procedura de doua, trei sedinte de mediere a trebuit sa închidem procedura fara sa obtinem un acord. Surpriza a fost când, dupa o saptamâna, partile au venit singure la mine la birou si mi-au spus ca au gasit singuri solutia problemei lor, continuând ceea ce începusera în biroul meu, la mediere. Acesta este un alt mare avantaj al medierii, faptul ca la finalul procedurii, partile comunica, ramân prietene sau desfasoara în continuare activitati în comun.
7. Dupa procesul de mediere, partile dintr-un dosar mai trebuie sa ajunga în fata judecatorilor?
În esenta, nu. Pentru ca la mediere solutia este gasita de catre parti, nu este impusa si nici sugerata de catre mediator si, evident, apartinându-le, va fi respectata. Bineînteles ca, atunci când sunt necesare formalitati de publicitate (transferul unui drept de proprietate stabilit prin acord de mediere), partile trebuie sa solicite instantei sa pronunte o hotarâre judecatoreasca care sa consfinteasca acordul de mediere sau sa solicite unui notar autentificarea acordului.
8. Ce risca partile implicate în eventualitatea încalcarii acordului de mediere?
Aceleasi sanctiuni ca si la nerespectarea unei hotarâri judecatoresti sau a unui act autentic.
9. Ce trebuie sa faca un cetatean pentru a fi mediator?
Nu orice cetatean poate deveni mediator. Conditiile accederii în profesia de mediator sunt: capacitate deplina de exercitiu, studii superioare, vechime în munca de cel putin trei ani, o buna reputatie, absolvirea cursului pentru formare ca mediator si nu în ultimul rând dragoste fata de profesie.
10. De câte cazuri se poate ocupa concomitent un mediator?
Totul depinde de capacitatea de munca a mediatorului. Nu exista o limita legala a cazurilor de care se poate ocupa concomitent un mediator. Din experienta însa va pot spune ca aceasta profesie este atât de solicitanta, încât un mediator nu poate conduce mai mult de o sedinta de mediere pe zi.
11. Câti mediatori sunt în Constanta?
Peste 150 de mediatori din Constanta sunt înscrisi în Tabloul Mediatorilor. Parerea mea este ca suntem prea putini fata de numarul de procese înregistrate la instantele din raza judetului Constanta.
12. Ce raspundere au acestia în fata legii, în fata partilor dintr-un dosar precum si în fata instantei de judecata?
Responsabilitatile sau, mai bine spus, obligatiile mediatorului sunt stabilite în Legea 192/2006 si în principal se refera la obligatiile fata de partile venite la mediere (obligatia de informare corecta, respectarea libertatii, demnitatii, vietii private, respectarea principiilor care guverneaza procedura de mediere si anume principiul neutralitatii, impartialitatii, confidentialitatii, autodeterminarii partilor). Fata de instanta de judecata, mediatorul este obligat sa comunice acordul de mediere în timp util atunci când partile au venit la mediere la îndrumarea judecatorului.
13. Credeti ca între mediatori si avocati se va manifesta o concurenta acerba?
Nu putem vorbi despre o concurenta între mediatori si avocati. Avocatii care considera ca mediatorii „au venit sa le ia clientii”, înseamna ca nu stiu ce este aceea medierea. Mediatorul, la începutul sedintei de mediere, insista, de multe ori, ca partile sa fie însotite de avocati. Rolul avocatului în procedura medierii este acela de a-si sfatui clientul si a-l consilia din punct de vedere juridic. Mediatorul nu poate face niciodata acest lucru, pentru ca el este neutru si impartial, deci o procedura de mediere eficienta are în vedere si prezenta avocatilor. Cele doua profesii se suplinesc, în niciun caz nu se exclud.
14. Ne aflam la începutul unei asa numite revolutionari a sistemului judecatoresc, dat fiind acest nou proces al medierii?
Nu. Consider ca nu suntem într-o revolutie a sistemului judecatoresc, ci într-o întoarcere la normalitate. Evident este ca numai prin aceasta procedura alternativa vom avea o societate mai buna, vom restabiliri comunicarea dintre parti si probleme ce tin de vointa exclusiva a partilor vor fi solutionate chiar de partile implicate, fara a mai apela la institutii ale statului si a cheltui resursele acestora.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!